Moscova a impus mai multe embargouri asupra vinurilor moldovenești, folosindu-le ca instrument de presiune politică. Primul embargo a fost în 2006, sub pretextul calității necorespunzătoare, afectând grav exporturile, deoarece Rusia era principalul cumpărător din spațiul CSI. Restricțiile au fost reluate în 2013, după semnarea Acordului de Asociere cu UE.

Aceste embargouri au determinat Republica Moldova să-și diversifice piețele de export, crescând semnificativ livrările către Uniunea Europeană, SUA și Asia. Astfel, deși inițial au fost un șoc pentru economie, interdicțiile impuse de Rusia au stimulat modernizarea sectorului vitivinicol și reducerea dependenței de piața rusă.

Care au fost pierderile financiare estimate pe care le-a suportat țara din cauza embargourilor impuse de Rusia asupra vinurilor moldovenești? De ce restricțiile impuse de Rusia asupra vinurilor moldovenești nu au afectat grav producătorii din regiunea transnistreană și UTA Găgăuzia? Care sunt lecțiile învățate din aceste embargouri și cum poate R. Moldova să-și protejeze industria vitivinicolă în viitor? Cum poate R. Moldova să valorifice potențialul piețelor internaționale pentru a-și crește exporturile de vinuri și a-și consolida imaginea pe plan global?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 28 martie, începând cu ora 20:00, la RLIVE TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Elizaveta Breahnă, specialistă principală, responsabilă vinificație a Oficiului Național al Viei și Vinului, oenolog și Ion Luca, oenolog, vinificator, antreprenor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#embargou #Moldova #Rusia #vin

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că sectorul silvic nu are nevoie de un număr mare de angajați, ci de oameni care își fac corect meseria și sunt cu adevărat interesați de protejarea pădurilor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Hajder a recunoscut că există problema lipsei de specialiști în domeniu, inclusiv a numărului redus de tineri interesați de studiile în silvicultură. Totuși, ministrul spune că acest lucru nu ar trebui să împiedice restructurarea sistemului.

„Decât să păstrăm un om care are intenții rele și nu își face corect treaba, mai bine fără el. Să rămână oameni cinstiți, care își fac treaba”, a declarat Hajder.

Ministrul a explicat că, în opinia sa, un sistem silvic eficient nu trebuie să fie construit în jurul numărului de angajați și al salariilor acestora, ci în jurul necesităților reale ale pădurilor.

„Noi nu avem nevoie de păduri ca să dăm o tonă de salarii, ca să hrănim o tonă de oameni care lucrează pe spatele ei. Nu ne trebuie să punem presiune pentru salarii pe păduri. Noi trebuie să avem exact atâția oameni cât ne trebuie ca să ajute pădurile”, a spus ministrul.

Hajder a subliniat că, după reorganizarea sistemului, numărul angajaților ar putea fi mai mic, dar aceștia ar trebui să fie mai bine pregătiți și implicați în protejarea pădurilor.