Moscova a impus mai multe embargouri asupra vinurilor moldovenești, folosindu-le ca instrument de presiune politică. Primul embargo a fost în 2006, sub pretextul calității necorespunzătoare, afectând grav exporturile, deoarece Rusia era principalul cumpărător din spațiul CSI. Restricțiile au fost reluate în 2013, după semnarea Acordului de Asociere cu UE.
Aceste embargouri au determinat Republica Moldova să-și diversifice piețele de export, crescând semnificativ livrările către Uniunea Europeană, SUA și Asia. Astfel, deși inițial au fost un șoc pentru economie, interdicțiile impuse de Rusia au stimulat modernizarea sectorului vitivinicol și reducerea dependenței de piața rusă.
Care au fost pierderile financiare estimate pe care le-a suportat țara din cauza embargourilor impuse de Rusia asupra vinurilor moldovenești? De ce restricțiile impuse de Rusia asupra vinurilor moldovenești nu au afectat grav producătorii din regiunea transnistreană și UTA Găgăuzia? Care sunt lecțiile învățate din aceste embargouri și cum poate R. Moldova să-și protejeze industria vitivinicolă în viitor? Cum poate R. Moldova să valorifice potențialul piețelor internaționale pentru a-și crește exporturile de vinuri și a-și consolida imaginea pe plan global?
Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 28 martie, începând cu ora 20:00, la RLIVE TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Elizaveta Breahnă, specialistă principală, responsabilă vinificație a Oficiului Național al Viei și Vinului, oenolog și Ion Luca, oenolog, vinificator, antreprenor.