Deputatul PAS Dan Perciun, autorul proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative din Legea privind sistemul public de pensii, susținut în prima lectură cu votul colegilor săi de fracțiune în Parlament, s-a simțit nevoit să dezmintă o informație tirajată în presă, precum că perioada de îngrijire a copilului nu se mai include în stagiul de cotizare la pensionarea pentru limită de vârstă. „Este o minciună. Nu se schimbă absolut nimic la acest capitol. Ca și până acum, îngrijirea copilului, studiile, armata, îngrijirea unei persoane cu dizabilități severe se vor include în stagiu”, a punctat politicianul într-o postare pe contul său de Facebook.

Potrivit aceleași postări, „în cazul pensiei pentru carieră lungă, un nou tip de pensie care nu a mai existat până acum și care oferă posibilitatea unei persoane să se pensioneze la orice vârstă – la calcularea stagiului se va ține cont într-adevăr doar de anii efectiv munciți. Asta și presupune ideea unei cariere lungi”.

„Pensia pentru limită de vârstă – modalitatea standard de pensionare care a existat ultimii 30 de ani – permite ieșirea la pensie la o anumită vârstă. În 2022 vârsta va fi 63 de ani pentru bărbați și 60 de ani pentru doamne (59 și 6 luni până în iulie). Beneficiază de pensie toți care au minimum 15 ani stagiu. Stagiul complet, recomandat, pentru bărbați va fi de 34 de ani, iar pentru femei 32 de ani și 6 luni. În stagiu intră atât perioadele contributive, cât și necontributive, adică perioadele în care nu s-au plătit contribuții. Printre acestea se numără îngrijirea copilului, armata, îngrijirea unei persoane cu dizabilități severe, studiile. Nu se schimbă nimic la acest capitol”, a reiterat deputatul Dan Perciun.

Acesta a mai adăugat despre pensia pentru carieră lungă – un nou tip de pensie care permite pensionarea la orice vârstă, atât timp cât persoana are un stagiu contributiv mai mare decât cel standard. „Cu 5 ani pentru bărbați și cu 3 pentru femei. În 2022 acesta va constitui 39 de ani pentru bărbați și 35 de ani și 6 luni pentru femei. În cazul acestui tip de pensie în stagiu nu se includ – armata, studiile, etc, pentru că este un tip de pensie anticipată, o facilitate menită pentru cei care au muncit și contribuit mai mult. Totodată – pentru carieră lungă din start am prevăzut pentru doamne un stagiu mai mic decât pentru bărbați. În 2022, 35 de ani și 6 luni vs. 39 de ani. Diferența se va reduce la 2 ani în 2024 și așa va fi ulterior. 37 vs. 39”.

„Suplimentar – foarte important de știut că poți trece de la carieră lungă la limita de vârstă fără nici o problemă. Ieși la 59 de exemplu pe carieră lungă, ajungi la 63 și pensia ți se recalculează cu includerea perioadelor necontributive (maternitate, armată etc.) fără nici o penalitate. Carieră lungă – e facilitate pentru cei care au muncit mult”, a conchis acesta.

#Dan Perciun #PAS #pensie

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.