Deputatul PAS Dan Perciun, autorul proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative din Legea privind sistemul public de pensii, susținut în prima lectură cu votul colegilor săi de fracțiune în Parlament, s-a simțit nevoit să dezmintă o informație tirajată în presă, precum că perioada de îngrijire a copilului nu se mai include în stagiul de cotizare la pensionarea pentru limită de vârstă. „Este o minciună. Nu se schimbă absolut nimic la acest capitol. Ca și până acum, îngrijirea copilului, studiile, armata, îngrijirea unei persoane cu dizabilități severe se vor include în stagiu”, a punctat politicianul într-o postare pe contul său de Facebook.

Potrivit aceleași postări, „în cazul pensiei pentru carieră lungă, un nou tip de pensie care nu a mai existat până acum și care oferă posibilitatea unei persoane să se pensioneze la orice vârstă – la calcularea stagiului se va ține cont într-adevăr doar de anii efectiv munciți. Asta și presupune ideea unei cariere lungi”.

„Pensia pentru limită de vârstă – modalitatea standard de pensionare care a existat ultimii 30 de ani – permite ieșirea la pensie la o anumită vârstă. În 2022 vârsta va fi 63 de ani pentru bărbați și 60 de ani pentru doamne (59 și 6 luni până în iulie). Beneficiază de pensie toți care au minimum 15 ani stagiu. Stagiul complet, recomandat, pentru bărbați va fi de 34 de ani, iar pentru femei 32 de ani și 6 luni. În stagiu intră atât perioadele contributive, cât și necontributive, adică perioadele în care nu s-au plătit contribuții. Printre acestea se numără îngrijirea copilului, armata, îngrijirea unei persoane cu dizabilități severe, studiile. Nu se schimbă nimic la acest capitol”, a reiterat deputatul Dan Perciun.

Acesta a mai adăugat despre pensia pentru carieră lungă – un nou tip de pensie care permite pensionarea la orice vârstă, atât timp cât persoana are un stagiu contributiv mai mare decât cel standard. „Cu 5 ani pentru bărbați și cu 3 pentru femei. În 2022 acesta va constitui 39 de ani pentru bărbați și 35 de ani și 6 luni pentru femei. În cazul acestui tip de pensie în stagiu nu se includ – armata, studiile, etc, pentru că este un tip de pensie anticipată, o facilitate menită pentru cei care au muncit și contribuit mai mult. Totodată – pentru carieră lungă din start am prevăzut pentru doamne un stagiu mai mic decât pentru bărbați. În 2022, 35 de ani și 6 luni vs. 39 de ani. Diferența se va reduce la 2 ani în 2024 și așa va fi ulterior. 37 vs. 39”.

„Suplimentar – foarte important de știut că poți trece de la carieră lungă la limita de vârstă fără nici o problemă. Ieși la 59 de exemplu pe carieră lungă, ajungi la 63 și pensia ți se recalculează cu includerea perioadelor necontributive (maternitate, armată etc.) fără nici o penalitate. Carieră lungă – e facilitate pentru cei care au muncit mult”, a conchis acesta.

#Dan Perciun #PAS #pensie

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.