Deși indicatorii care caracterizează penetrarea internetului și disponibilitatea echipamentelor digitale la domiciliu au valori relativ mari, în cazul familiilor cu un nivel socio-economic scăzut se atestă un nivel alarmant de excluziune digitală, de până la 30%. Mai mult ca atât, învățarea în baza utilizării telefoanelor inteligente este neeficientă și chiar dăunătoare pentru sănătatea elevilor, în multe țări utilizarea lor în scopuri educaționale fiind interzisă. Acestea sunt câteva din constatările studiului sociologic „Calitatea educației în condițiile de criză sanitară”, prezentat de Institutul de Politici Publice.

Studiul arată că 94% din respondenți au acces la internet. Circa 50% din respondenți dispun de calculator personal de birou sau portabil, iar 85% – dispun de un telefon inteligent.

„Când am încercat să analizăm în ce măsură, aceste echipamente sunt disponibile pentru diferite categorii de populație – familiile care comunică în română, care comunică în rusă, după locul de trai, sat, oraș – ne-am convins că diferențe semnificative nu există. Copiii de la oraș și copii de la țară au același acces la mijloacele TIC. În schimb, după nivelul socio-economic al familiei – scăzut, mediu și înalt – care se calculează în baza unor date suplimentare, pornind de la bunurile care dispune familia, condițiile – am depistat fenomenul excluziunii digitale. Mulți copii dintr-o anumită categorie nu au acces la mijloacele TIC și, în consecință, au fost excluși din învățământ pe durata carantinelor, care anul trecut, după cum știm, au fost multe”, a declarat Anatol Gremalschi, director de programe la IPP, într-o conferință de presă la IPN.

Potrivit studiului, în pofida multiplelor dificultăți cu care s-au confruntat, majoritatea părinților au păreri bune și foarte bune despre acțiunile ce au avut drept scop menținerea calității educației pe timp de pandemie. Cele mai multe păreri pozitive se atestă în cazul acțiunilor întreprinse de cadrele didactice și de instituțiile de învățământ (circa 80%) și, deja tradițional, mai puține (circa 55%) în cazul autorităților centrale.

Autorii cercetării menționează că, spre regret, în opinia părinților, instituțiile de învățământ nu i-au informat în deplină măsură cum să-și ajute propriii copii în condițiile învățământului la distanță (50%), nu s-au prea interesat ce greutăți întâmpină în acest proces (55%), nu li s-a cerut părerea cum ar trebui organizat învățământul în condiții de criză sanitară (61%), nu prea au fost îndrumați cum să asigure protecția datelor cu caracter personal și siguranța copiilor în internet (65%). Totodată, părinții recunosc că nici ei nu prea au fost activi în aceste domenii, circa 52% dintre ei declarând că niciodată nu au încercat să influențeze în vreun fel deciziile luate de conducerea școlilor.

Studiul sociologic a fost realizat în perioada 16-28 ianuarie, cuprinzând un eșantion de 400 de părinți. Interviurile au fost efectuate la telefon, în condițiile pandemiei.

Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Valorificarea oportunităților de implicare efectivă a părinților, comunităților și societății civile în guvernanța educației (2019-2021)”, implementat de IPP în cadrul Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros Moldova, cu susținerea financiar a Programului de Sprijinire a Educației al Fundațiilor pentru o Societate mai Deschisă.

Serghei Tropin, fost ministru adjunct al justiției în Rusia, a fost găsit mort în apartamentul său din centrul Moscovei, conform agențiilor de presă de stat ruse, citate de The Moscow Times. Conform informațiilor din presa rusă, cadavrul fostului oficialul a fost găsit în cadă, iar medicii care au constatat decesul spun că acesta a murit înecat. Autoritățile ruse au anunțat și că nu iau în calcul ipoteza vreunui act criminal, scrie antena3.ro.

Serghei Tropin a ocupat funcția de ministru adjunct al Justiției din februarie 1996 până în martie 1997 în timpul președinției lui Boris Elțin, care l-a promovat la cel mai înalt grad de consilier de stat pe probleme de justiție, clasa I, în mai 1996.

Anterior, în ianuarie, trupul fostului ministru adjunct al muncii, Alexei Skliar, a fost găsit tot într-un cartier din Moscova. Potrivit TASS, acesta s-a sinucis. Înainte de moartea sa, fostul oficial a lăsat un mesaj pe Telegram, în care își învinovățea soția pentru moartea sa.

De la începutul războiului din Ucraina, peste 20 de oficiali guvernamentali au murit în circumstanțe misterioase. La sfârșitul lunii septembrie 2025, Alexander Fedotov, fostul președinte al Comitetului pentru Dezvoltarea Infrastructurii de Transport din Sankt Petersburg, a căzut de la fereastra unui hotel de pe Aeroportul Șeremetievo. Cu o zi înainte, trupul lui Boris Avakian, fostul șef adjunct al Rosreestr, a fost găsit înjunghiat mortal la consulatul armean din Sankt Petersburg. În iulie 2025, ministrul transporturilor, Roman Starovoit, s-a sinucis, iar adjunctul său, Andrei Korneiciuk, a murit la scurt timp după aceea în urma unui stop cardiac.

În prima jumătate a anului 2025, decesele oficiale au fost înregistrate lunar. Printre aceștia s-au numărat adjunctul șefului de stat major din Vladivostok, Konstantin Kliuev, găsit mort în Thailanda; Evgheni Golovati, șef adjunct al Direcției „P” a ministerului de interne rus, care s-a împușcat singur; Vladimir Ananiev, șef adjunct al Administrației regiunii Arhanghelsk, care a murit în timpul unui meci de hochei; și Igor Rojnev, șef adjunct al Serviciului Penitenciar Federal Krasnoiarsk, care s-a sinucis.

Precizăm că, tot astăzi, 6 februarie, la Moscova a avut loc o tentativă de asasinat asupra prim-adjunctului șefului Direcției Principale a Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse, Vladimir Alekseev. Potrivit presei ruse, un bărbat a tras de mai multe ori asupra generalului într-o clădire rezidențială, după care a fugit de la locul faptei. În urma atacului, Vladimir Alekseev a fost transportat la spital în stare gravă.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Ucraina s-ar afla în spatele acestei tentativei de asasinat.