Deși indicatorii care caracterizează penetrarea internetului și disponibilitatea echipamentelor digitale la domiciliu au valori relativ mari, în cazul familiilor cu un nivel socio-economic scăzut se atestă un nivel alarmant de excluziune digitală, de până la 30%. Mai mult ca atât, învățarea în baza utilizării telefoanelor inteligente este neeficientă și chiar dăunătoare pentru sănătatea elevilor, în multe țări utilizarea lor în scopuri educaționale fiind interzisă. Acestea sunt câteva din constatările studiului sociologic „Calitatea educației în condițiile de criză sanitară”, prezentat de Institutul de Politici Publice.

Studiul arată că 94% din respondenți au acces la internet. Circa 50% din respondenți dispun de calculator personal de birou sau portabil, iar 85% – dispun de un telefon inteligent.

„Când am încercat să analizăm în ce măsură, aceste echipamente sunt disponibile pentru diferite categorii de populație – familiile care comunică în română, care comunică în rusă, după locul de trai, sat, oraș – ne-am convins că diferențe semnificative nu există. Copiii de la oraș și copii de la țară au același acces la mijloacele TIC. În schimb, după nivelul socio-economic al familiei – scăzut, mediu și înalt – care se calculează în baza unor date suplimentare, pornind de la bunurile care dispune familia, condițiile – am depistat fenomenul excluziunii digitale. Mulți copii dintr-o anumită categorie nu au acces la mijloacele TIC și, în consecință, au fost excluși din învățământ pe durata carantinelor, care anul trecut, după cum știm, au fost multe”, a declarat Anatol Gremalschi, director de programe la IPP, într-o conferință de presă la IPN.

Potrivit studiului, în pofida multiplelor dificultăți cu care s-au confruntat, majoritatea părinților au păreri bune și foarte bune despre acțiunile ce au avut drept scop menținerea calității educației pe timp de pandemie. Cele mai multe păreri pozitive se atestă în cazul acțiunilor întreprinse de cadrele didactice și de instituțiile de învățământ (circa 80%) și, deja tradițional, mai puține (circa 55%) în cazul autorităților centrale.

Autorii cercetării menționează că, spre regret, în opinia părinților, instituțiile de învățământ nu i-au informat în deplină măsură cum să-și ajute propriii copii în condițiile învățământului la distanță (50%), nu s-au prea interesat ce greutăți întâmpină în acest proces (55%), nu li s-a cerut părerea cum ar trebui organizat învățământul în condiții de criză sanitară (61%), nu prea au fost îndrumați cum să asigure protecția datelor cu caracter personal și siguranța copiilor în internet (65%). Totodată, părinții recunosc că nici ei nu prea au fost activi în aceste domenii, circa 52% dintre ei declarând că niciodată nu au încercat să influențeze în vreun fel deciziile luate de conducerea școlilor.

Studiul sociologic a fost realizat în perioada 16-28 ianuarie, cuprinzând un eșantion de 400 de părinți. Interviurile au fost efectuate la telefon, în condițiile pandemiei.

Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Valorificarea oportunităților de implicare efectivă a părinților, comunităților și societății civile în guvernanța educației (2019-2021)”, implementat de IPP în cadrul Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros Moldova, cu susținerea financiar a Programului de Sprijinire a Educației al Fundațiilor pentru o Societate mai Deschisă.

Un adolescent de 14 ani a fost împușcat de poliție în Germania, după ce a fost văzut manipulând pe stradă un pistol de airsoft care semăna cu o armă reală, transmit știrileprotv.ro.

Când polițiștii i-au cerut să lase arma jos, băiatul s-a întors spre ei cu pistolul în mână, iar unul dintre ofițeri a tras. Adolescentul a fost rănit în partea superioară a corpului și se află în stare stabilă, relatează sueddeutsche.de.

Incidentul a avut loc marți seara. Un trecător a sunat la numărul de urgență și a anunțat că un bărbat, estimat la aproximativ 20 de ani – din spusele martorului, manevra o armă neagră în zona stației de metrou Hohenzollernplatz. Acesta urcase apoi într-un autobuz spre Kurfürstenplatz. Polițiștii au fost trimiși în zonă. Potrivit poliției, adolescentul, care potrivit martorilor părea considerabil mai în vârstă, manevrase în mod vizibil un pistol negru pe stradă.

Doi polițiști în civil l-au observat pe tânăr în timp ce mergea împreună cu o fată de aproximativ aceeași vârstă spre o stație de tramvai. Potrivit poliției, adolescentul a scos din pantaloni un obiect asemănător unei arme și a făcut mai multe manevre cu el. Polițiștii i-au cerut să lase arma jos. Când băiatul s-a întors spre ei cu pistolul în mână, unul dintre polițiști a tras, lovindu-l în partea superioară a corpului.

Polițiștii i-au acordat primul ajutor și au chemat ambulanța, iar adolescentul a fost transportat la spital. Starea lui este stabilă. Pentru că nu avea acte de identitate, stabilirea identității sale a durat ceva timp.

Pistolul de airsoft, aproape identic cu unul real

Arma s-a dovedit a fi un pistol de airsoft. Poliția a precizat că acesta este „de nedistins de o armă de foc reală”, prezentând în acest sens o comparație cu un pistol Beretta 92 FS de 9 mm.

Băiatul în vârstă de 14 ani provine din districtul Miesbach. Potrivit poliției, este cetățean turc, a venit în Germania împreună cu părinții în urmă cu trei ani și a solicitat azil. Cererea i-a fost respinsă, iar el fusese amenințat cu deportarea. În paralel, există o anchetă împotriva sa pentru agresiune, iar Secția 24 de poliție investighează și o posibilă amenințare făcută de adolescent.

Legalitatea folosirii armei de foc este verificată de Departamentul 131 al Poliției Criminale a Landului Bavaria, iar Parchetul München I a deschis o anchetă preliminară. Polițiștii implicați, inclusiv cel care a tras, au statut de martori și, în acest moment, niciunul nu este considerat suspect.

La locul incidentului au fost mobilizați aproximativ 80 de polițiști. Au fost audiați martori și locuitori din zonă și au fost colectate numeroase înregistrări video, despre care poliția spune că arată și modul în care adolescentul manipulase pistolul înainte de intervenție. Zona din jurul străzilor Belgrad și Clemens a fost izolată timp de mai multe ore, traficul a fost deviat, iar tramvaiele nu au circulat. Operațiunea s-a încheiat ulterior, atunci când poliția a anunțat ridicarea restricțiilor de circulație.