În urmă cu șase au hotărât să înființeze o livadă modernă de cireși și au cumpărat 15 ha de pământ, fiind atrași de frumusețea locului și de amplasarea avantajoasă a terenurilor agricole, cu o deversare bună în caz de precipitații, iar acum se bucură de mii de copaci trași la indigo și perfect aliniați formează o livadă care se întinde cât vezi cu ochiul pe coasta dealurilor.

Vorbim despre livada de cireși a fraților Gheorghe și Vasile Grosu de lângă localitatea Fundul Galbenei, raionul Hîncești. Din experiența proprie știau că cel mai important lucru pentru un agricultor este accesul la apă. Asta mai ales, în condițiile Republicii Moldova, care este afectată de secetă. Iar acest loc permitea colectarea cu ușurință a apelor meteorice pentru irigare, așa cum au văzut ei la niște producători de succes din Europa.

În context, a durat trei ani ca să planteze toată livada cu puieți de cireși aduși din Italia, iar între timp au săpat și un bazin de acumulare a apei. Chiar dacă apa se aduna în el după orice ploiță, fermierii nu reușeau să o valorifice, pentru că dispărea prea repede în pământ. Visul lor de a implementa o tehnologie inovatoare de irigare a livezii a prins contur abia în acest an, datorită expertizei tehnice și a unui grant în valoare de 30 de mii de dolari pe care l-au câștigat în cadrul unui concurs public.

De curând, bazinul a fost dat în exploatare și agricultorii din zonă deja se uită cu jind la „comoara” din livada de cireși, care este dotată cu instalații hidrotehnice ca la carte, geomembrană care asigură etanșarea în contact cu pământul, pompă pentru apă. Bazinul, construit cu banii câștigați din grant și contribuția proprie, pe o suprafață de 3 mii metri pătrați, are o capacitate de 5 mii metri cubi de apă și poate asigura irigarea întregii livezi. Specialiștii au estimat că și în cel mai secetos an, apa adunată în bazin ar fi de-ajuns pentru a menține livada roditoare.

„Principiul de funcționare a sistemului nostru de irigare e pe cât de simplu, pe atât de eficient și economicos: apa din precipitații se acumulează în mod natural în bazin și după ce se sedimentează și filtrează, este pompată în rezervoarele de apă de pe creasta dealului, iar de acolo, sub presiune, apa ajunge prin țevi pe tot teritoriul livezii. E o practică prietenoasă mediului, care ne permite să renunțăm la obișnuințele risipitoare”, ne spune Vasile Grosu, unul dintre cei doi proprietari, fondatori ai companiei GG Prim SRL.

Irigarea prin picurare asigură nu doar o roadă bogată, dar și calitatea și aspectul necesar al fructelor. Și asta pentru că apa de ploaie este o sursă ieftină și fiabilă de apă curată, substanțial lipsită de salinitate. Mărturie stau și copacii doldora de rod. Deși e o livadă încă tânără, Vasile Grosu estimează că în acest an va strânge vreo 12 tone de cireșe la hectar.

„În zilele noastre calitatea fructelor este primul factor care asigură vânzările și determină prețul fructelor. Acum câțiva ani am decis să plantăm o livadă de cireși, pentru că era mare deficit de fructe pe piață, adică erau mai mulți cumpărători decât vânzători. Astăzi, lucrurile s-au inversat și câștigă doar cei care oferă marfă de calitate”, ne spune antreprenorul.

La culesul roadei sunt antrenați până la 300 de muncitori sezonieri, iar ajung în Rusia, pe când o parte din ele sunt exportate în țările europene.

Pentru a asigura calitatea, proprietarii respectă cu strictețe câteva reguli simple:

• mențin livada într-o stare îngrijită pe tot parcursul anului, iar pentru asta au procurat o freză, care le economisește timp și resurse pentru prășit;
• folosesc doar îngrășăminte naturale, stropesc copacii cu soluții bio și formează și întrețin coroana pomilor după o tehnologie preluată de la fermieri din străinătate.

Acești factori determină cantitatea și calitatea fructelor, dar apa este în capul listei și joacă un rol hotărâtor.

Lacul de acumulare a apelor meteorice a companiei GG Prim SRL este unul din cele 10 bazine construite cu asistența financiară a Agenției Austriece pentru Dezvoltare din fondurile Cooperării Austriece pentru Dezvoltare în raioanele Cantemir, Criuleni, Hîncești, Leova și Ungheni. Acestea sunt create în cadrul proiectului PNUD „Reducerea riscurilor climatice și dezastrelor” ca o măsură eficientă și durabilă de adaptare a comunităților rurale la schimbările climatice.