În Găgăuzia se marchează pe 19 august „30 de ani ai Republicii”. Cel puțin așa scria într-o invitație transmisă anterior de Dmitrii Constantinov, în posesia căreia a intrat redacția Realitatea.

Presa locală a publicat fotografii cu guvernatoarea Ecghenia Guțul și șeful Adunării Populare Dmitrii Constantinov, care depun flori. „Promovarea persistentă a intereselor poporului găgăuz și căutarea modalităților de soluționare pașnică a problemelor culturale, politice și economice împreună cu poporul moldovenesc a dus la nașterea entității teritoriale autonome a Găgăuziei”, a trasnmis Adunarea Populară.

Pe lângă depuneri de flori, cei doi au mai avut și discursuri, iar evenimentul s-a încheiat cu un concert.

„Data de 19 august 1990 a intrat întotdeauna în istoria modernă a poporului găgăuz și a întregului popor al Moldovei ca exemplu viu al unei lupte fără precedent pentru dobândirea statalității, a înaltei unități civile, a adevăratului patriotism, a loialității față de moștenirea strămoșilor”, era mesajul prin care, recent, Constantinov invita la eveniment.

Ce s-a întâmplat în 1990, în Găgăuzia

La data de 19 august 1990, etnicii găgăuzi au proclamat o republică separatistă în sudul Moldovei, cu capitala orașul Comrat („Republica Găgăuză”, Gagauz-Yeri în limba găgăuză). În aceeași perioadă începeau mișcări separatiste și în stânga Nistrului.

În 1990, Stepan Topal a devenit unul din liderii mișcării separatiste din sudul Republicii Moldova și a fost ales în funcția de președinte al Sovietului Suprem al autoproclamatei RSS Găgăuze, însă Sovietul Suprem al Republicii Moldova a declarat imediat aceste proclamații nule.

Deși Chișinăul a declarat nule deciziile de la Comrat și Tiraspol, în ambele republici separatiste s-au desfășurat alegeri. La 1 decembrie 1991, Stepan Topal este ales așa-numit președinte al autoproclamatei „Republici Găgăuze”, iar Igor Smirnov a fost ales așa-numit președinte al Republicii Nistrene în aceeași lună.