În Găgăuzia se marchează pe 19 august „30 de ani ai Republicii”. Cel puțin așa scria într-o invitație transmisă anterior de Dmitrii Constantinov, în posesia căreia a intrat redacția Realitatea.

Presa locală a publicat fotografii cu guvernatoarea Ecghenia Guțul și șeful Adunării Populare Dmitrii Constantinov, care depun flori. „Promovarea persistentă a intereselor poporului găgăuz și căutarea modalităților de soluționare pașnică a problemelor culturale, politice și economice împreună cu poporul moldovenesc a dus la nașterea entității teritoriale autonome a Găgăuziei”, a trasnmis Adunarea Populară.

Pe lângă depuneri de flori, cei doi au mai avut și discursuri, iar evenimentul s-a încheiat cu un concert.

„Data de 19 august 1990 a intrat întotdeauna în istoria modernă a poporului găgăuz și a întregului popor al Moldovei ca exemplu viu al unei lupte fără precedent pentru dobândirea statalității, a înaltei unități civile, a adevăratului patriotism, a loialității față de moștenirea strămoșilor”, era mesajul prin care, recent, Constantinov invita la eveniment.

Ce s-a întâmplat în 1990, în Găgăuzia

La data de 19 august 1990, etnicii găgăuzi au proclamat o republică separatistă în sudul Moldovei, cu capitala orașul Comrat („Republica Găgăuză”, Gagauz-Yeri în limba găgăuză). În aceeași perioadă începeau mișcări separatiste și în stânga Nistrului.

În 1990, Stepan Topal a devenit unul din liderii mișcării separatiste din sudul Republicii Moldova și a fost ales în funcția de președinte al Sovietului Suprem al autoproclamatei RSS Găgăuze, însă Sovietul Suprem al Republicii Moldova a declarat imediat aceste proclamații nule.

Deși Chișinăul a declarat nule deciziile de la Comrat și Tiraspol, în ambele republici separatiste s-au desfășurat alegeri. La 1 decembrie 1991, Stepan Topal este ales așa-numit președinte al autoproclamatei „Republici Găgăuze”, iar Igor Smirnov a fost ales așa-numit președinte al Republicii Nistrene în aceeași lună.

#Republica Găgăuzia #Constantinov #Guțul #concert #sarbatoare

Seria morților suspecte din rândul elitei ruse continuă. De această dată, este vorba despre Aleksei Skliar, fost adjunct al ministrului Muncii din Federația Rusă, găsit fără viață la intrarea în propria locuință din Moscova. Potrivit primelor informații apărute în presa rusă, ar fi vorba despre o sinucidere, transmite adevărul.ro.

Trupul neînsuflețit al fostului oficial a fost descoperit de echipele de intervenție pe pragul unei case private din localitatea Filimonovski. Ușa era deschisă, iar circumstanțele morții sunt, în acest moment, investigate de anchetatori.

Înainte de moarte, Alesei Skliar, în vârstă de 50 de ani, le-ar fi trimis prietenilor mesaje neașteptate, anunțându-i că intenționează să își pună capăt zilelor. Canalul rusesc de Telegram Baza susține că ar fi intrat în posesia unui presupus bilet de adio.

„Citiți această scrisoare când eu nu mai sunt. Vinovată de tot este soția mea”, ar fi scris Skliar, potrivit sursei citate.

Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile nu au oferit deocamdată detalii oficiale suplimentare.

Tăcere în familie și conflicte vechi

Soția fostului demnitar a refuzat să comenteze moartea acestuia. Cuplul avea doi fii, iar unul dintre ei a declarat jurnaliștilor că nu mai păstrase legătura cu tatăl său de mult timp și că a aflat despre deces din presă.

Surse apropiate familiei susțin că relația dintre Aleksei Skliar și soția sa era tensionată de ani de zile, pe fondul unor conflicte repetate generate de gelozie.

O carieră încheiată brusc

Aleksei Skliar a ocupat funcția de vice-ministru al Muncii și Protecției Sociale între 2018 și 2022, având în responsabilitate dezvoltarea sistemelor informatice și digitalizarea serviciilor publice. În 2022, a fost eliberat din funcție printr-o decizie semnată de premierul rus Mihail Mișustin.

Plecarea sa din guvern a fost una discretă, fără explicații publice ample, așa cum se întâmplă adesea în cazul oficialilor de rang înalt de la Moscova.

Un tipar care se repetă

Moartea lui Skliar se adaugă unei liste tot mai lungi de decese controversate în rândul elitelor ruse. Recent, un diplomat rus de rang înalt s-a sinucis în Cipru. Ulterior s-a aflat că acesta era ofițer GRU și, potrivit unor informații neconfirmate oficial, ar fi intenționat să fugă. Poliția locală nu a avut acces imediat în ambasadă, iar trupul a fost predat abia după câteva zile.

Cu doar o zi înainte de acel incident, a dispărut fără urmă oligarhul Vladislav Baumgertner, fost director general al companiei Uralkali, unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte pe bază de potasiu din lume. În 2011, Baumgertner figura în top 100 al rezervelor de cadre ale fostului președinte rus Dmitri Medvedev.

Coincidență sau nu, numărul oficialilor, diplomaților și oamenilor de afaceri ruși care „aleg” să își pună capăt vieții sau dispar în condiții neclare continuă să crească, ridicând tot mai multe semne de întrebare.