Bulgarii sunt chemați duminică, 2 octombrie curent, la urne pentru a patra oară în mai puțin de doi ani. Sondajele recente arată că va fi un parlament fracturat, cu până la opt partide politice, dar în fruntea clasamentului sunt cele două partide care au făcut schimb de putere la alegerile precedente.
Guvernul condus de Kiril Petkov, aflat în fruntea unui partid reformist, a fost înlăturat prin moţiune de cenzură în luna iunie, Executivul fiind condus în prezent de Galab Donev, consilierul preşedintelui Rumen Radev pentru demografie şi politică socială.
Bulgaria este afectată din vara lui 2020 de instabilitatea declanşată de demonstraţiile masive împotriva premierului conservator Boiko Borisov, aflat pe atunci la putere aproape permanent din 2009.
Potrivit sondajelor, partidul GERB al lui Borisov, în vârstă de 63 de ani, care a câştigat cinci alegeri din 2009 până în aprilie anul trecut, este favorit.
Conform Codului Electoral, nu este permisă publicarea datelor din sondajele sociologice, din sondajele de opinie publică, precum şi din sondajele de ieşire la urne până la sfârşitul zilei alegerilor. Interdicţia se aplică şi profilurilor de pe reţelele sociale precum Facebook, Twitter, Viber, YouTube etc. şi furnizorilor de servicii media.
Pe listele electorale din ţară sunt 6.602.990 de persoane.
În total, sunt 6.624 de candidaţi pentru un loc în parlament, dintre care 4.670 sunt bărbaţi, iar 1.954 sunt femei. În Parlament sunt 240 de locuri.
Urnele s-au deschis de la ora locală 07.00, iar votul va continua până la ora 20.00 sau până la epuizarea numărului de persoane care aşteaptă să voteze și sunt în secție la ora finală a scrutinului.
Contextul alegerilor parlamentare este sumbru, cu inflaţia şi costul energiei în creştere, inclusiv din cauza războiului din Ucraina. Miza este formarea unui guvern care să facă faţă acestor probleme şi să asigure importul de gaze la preţ rezonabil.
Rusia şi-a sistat din aprilie exporturile către Bulgaria, care a refuzat să achite contravaloarea în ruble.
Reuters notează că negocierile pentru formarea unei coaliţii guvernamentale vor dura mult după încheierea scrutinului, clasa politică bulgară fiind profund divizată în privinţa combaterii corupţiei. Există o senzaţie de stagnare a votanţilor, cu o prezenţă redusă la urne – apreciată la circa 40% – din cauza deziluziei tot mai puternice a cetăţenilor din cea mai săracă ţară din UE în faţa corupţiei şi a conflictelor politice sterile.
„Două treimi din bulgari spun că ar trebui să se formeze un guvern după vot, iar în acelaşi timp aproape două treimi nu cred că se va întâmpla asta. Partidele politice lasă să răzbată o senzaţie de neajutorare privind formarea unui guvern”, apreciază analista Boriana Dimitrova de la furnizorul independent de sondaje de opinie Alpha Research.
Eşecul în lupta cu inflaţia şi cu deficitul fiscal ar putea obliga Bulgaria să amâne adoptarea euro, planificată deocamdată pentru 2024. Nu este cert nici viitorul relaţiilor ţării cu Rusia, tradiţional călduroase, însă reconsiderate de partea bulgară după invazia rusă în Ucraina.
Dacă GERB câştigă alegerile, aşa cum indică sondajele, multă lume se aşteaptă ca Borisov să întâmpine dificultăţi în formarea unei coaliţii guvernamentale funcţionale, în timp ce numeroşi politicieni de toate orientările îl acuză că tolerează corupţia. Partidul Poporului (PP), formaţiunea condusă de premierul reformist Kiril Petrov, răsturnat de la putere în iunie, după numai şase luni, a scăzut în sondaje sub 20%.
Guvernul Petkov a mărit pensiile şi salariile bugetarilor, însă coaliţia sa formată din patru partide s-a dovedit fragilă şi a dezamăgit mulţi alegători prin lipsa unor rezultate clare în combaterea corupţiei la nivel înalt. Gruparea de centru este creditată totuşi cu locul al doilea la alegeri.
Atât GERB, cât şi PP consideră că Bulgaria trebuie să îşi întărească legăturile cu partenerii euro-atlantici. Ambele partide promit sprijin pentru Ucraina, protecţia populaţiei şi a economiei faţă de costurile paralizante ale energiei şi creşterea nivelului de trai.
