La sfârșitul lunii octombrie, s-a aflat că Statele Unite ale Americii vor reduce prezența militară în România. Ministrul român al Apărării a explicat că nu este vorba de o retragere a forțelor americane, ci despre sistarea temporară a rotirii unei brigăzi care opera pe flancul estic al NATO, decizia făcând parte dintr-o strategie mai amplă a Statelor Unite, care intenționează să își concentreze mai mult atenția asupra regiunii Indo-Pacificului, fără a-și reduce însă angajamentele în Europa de Est. În ce măsură Republica Moldova ar putea resimți consecințele indirecte?

Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat, pe 29 octombrie, că în România vor mai rămâne „în jur de 900 – 1.000 de soldați americani, un pic peste nivelul dinaintea începerii războiului din Ucraina”, din cei aproximativ 1.700; „ceilalți aliați, împreună cu Franța, Belgia, Spania, Luxemburg, Portugalia, Macedonia de Nord rămân aici”.

Cei mai mulți dintre aceștia erau staționați la baza Mihail Kogălniceanu. După retragerea a aproape jumătate dintre militarii americani, în România vor mai fi aproximativ 2.500 de soldați străini. Cei mai mai mulți sunt francezi. Aceștia sunt parte din grupul de luptă constituit la Cincu. Pe teritoriul țării vecine, sunt în acest moment baze NATO la Constanța, Cincu, Fetești, Deveselu și Câmpia Turzii.

Oficialii Alianței Nord-Atlantice au declarat că reducerea planificată a contingentului american nu va afecta capacitatea defensivă a Europei. Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a transmis, în aceeași zi, că Statele Unite rămân angajate față de România, „ca aliat de încredere în NATO, partener strategic vital și forță importantă pentru securitatea Europei”. El a adăugat că prezența solidă a SUA rămâne „neclintită, inclusiv sprijinul pentru operațiunea Eastern Sentry”.

„În cadrul NATO, aliați precum România demonstrează o capacitate și o responsabilitate crescute. În cei peste 20 de ani ca aliat NATO, România a colaborat constant cu Statele Unite pentru a atinge obiectivele noastre comune de apărare. Acest parteneriat rămâne mai puternic ca niciodată. Statele Unite rămân angajate față de România — ca aliat de încredere în NATO, partener strategic vital și forță importantă pentru securitatea Europei. Prezența noastră solidă și angajamentul durabil față de Europa rămân neclintite, inclusiv sprijinul pentru operațiunea Eastern Sentry”, a transmis diplomatul pe X.

Pe 31 octombrie, ministra română de Externe, Oana Țoiu, a anunțat, că a discutat cu Matthew Whitaker despre subiecte, precum securitatea regiunii Marea Neagră și parteneriatele strategice între cele două țări. „Am avut o discuție importantă cu Matthew G. Whitaker, Ambasadorul SUA as NATO, o voce esențială în domeniul securității euro-atlantice, despre următorii pași ai parteneriatului România–SUA și obiectivele noastre comune. În cei peste 20 de ani de colaborare ca aliați NATO, țările noastre au construit încredere. Sprijinul Statelor Unite a crescut semnificativ capacitatea României de a fi un actor important pentru securitatea regiunii noastre”, a scris oficiala pe X, arătându-se anterior convinsă că aliaţi din NATO, alţii decât Statele Unite, vor trimite în lunile următoare noi trupe şi echipamente în România.

Președintele României, Nicușor Dan, care nu s-a arătat îngrijorat de această decizie, a confirmat informația privind suplimentarea trupelor NATO în România: „Bineînțeles că există discuții în direcția asta, dar prefer să facem anunțuri publice în momentul în care ele chiar se regăsesc”. „Ce vreau eu să spun este că pe partea de securitate, România este o țară sigură, pe partea de relație între noi și SUA, lucrurile sunt liniare. Este o anumită simbolistică, dar în niciun caz nu este vorba de o afectare a securității”.

Tot el a anunțat vizita șefului NATO, Mark Rutte, în România programată pentru NATO-Industry Forum 2025.

În opinia experților în securitate din Republica Moldova retragerea militarilor americani din România, dar și din Bulgaria, Ungaria și Slovacia, nu slăbește securitatea pe flancul estic. „În ceea ce privește Republica Moldova, aceasta nu va fi afectată de decizie atâta timp cât în România și nu numai se află trupe care contribuie la descurajarea Rusiei de la acțiuni care ar putea duce la o escaladare în regiune”, a comentat expertul Pavel Horea pentru Realitatea.md. „Această retragere este de fapt rezultatul schimbului politicii de securitate a SUA din Europa spre teatrul indo-pacific, unde China devine o provocare din ce în ce mai mare pentru SUA și aliații săi din zonă: Japonia, Taiwan, Coreea de Sud, Filipine, Australia, etc. În aceeași ordine de idei, administrația de la Washington a cerut statelor europene să-și preia din ce în ce mai mult responsabilitatea pentru propria apărare, deoarece SUA urma să-și micșoreze aportul în asigurarea securității europene. Asemenea discuții au avut loc încă în primul mandat al administrației Trump de la Casa Albă”, a adăugat el.

Întrebat în ce măsură Republica Moldova, stat neutru dar aflat în vecinătatea războiului din Ucraina, ar putea resimți consecințe indirecte, Pavel Horea a răspuns: „NATO are un rol esențial în asigurarea stabilității și securității statelor din Europa de Est, mai ales cele care se află imediată apropiere de Federația Rusă. Aceste state dețin resurse net inferioare față de cele de care dispune Rusia și ar fi vulnerabile în eventualitatea unui atac convențional sau hibrid. Apartenența la NATO asigură statele de faptul că acestea beneficiază de protecție din partea întregii alianțe. Acest lucru s-a văzut mai ales în ultimele luni, când drone sau chiar avioane rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei, al statelor baltice și al României, iar avioane ale forțelor aliate au fost ridicate în aer pentru a intercepta aeronavele și chiar a doborî drone (cazul Poloniei)”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#militari americani #NATO #Republica Moldova #Romania

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.