La sfârșitul lunii octombrie, s-a aflat că Statele Unite ale Americii vor reduce prezența militară în România. Ministrul român al Apărării a explicat că nu este vorba de o retragere a forțelor americane, ci despre sistarea temporară a rotirii unei brigăzi care opera pe flancul estic al NATO, decizia făcând parte dintr-o strategie mai amplă a Statelor Unite, care intenționează să își concentreze mai mult atenția asupra regiunii Indo-Pacificului, fără a-și reduce însă angajamentele în Europa de Est. În ce măsură Republica Moldova ar putea resimți consecințele indirecte?
Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat, pe 29 octombrie, că în România vor mai rămâne „în jur de 900 – 1.000 de soldați americani, un pic peste nivelul dinaintea începerii războiului din Ucraina”, din cei aproximativ 1.700; „ceilalți aliați, împreună cu Franța, Belgia, Spania, Luxemburg, Portugalia, Macedonia de Nord rămân aici”.
Cei mai mulți dintre aceștia erau staționați la baza Mihail Kogălniceanu. După retragerea a aproape jumătate dintre militarii americani, în România vor mai fi aproximativ 2.500 de soldați străini. Cei mai mai mulți sunt francezi. Aceștia sunt parte din grupul de luptă constituit la Cincu. Pe teritoriul țării vecine, sunt în acest moment baze NATO la Constanța, Cincu, Fetești, Deveselu și Câmpia Turzii.
Oficialii Alianței Nord-Atlantice au declarat că reducerea planificată a contingentului american nu va afecta capacitatea defensivă a Europei. Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a transmis, în aceeași zi, că Statele Unite rămân angajate față de România, „ca aliat de încredere în NATO, partener strategic vital și forță importantă pentru securitatea Europei”. El a adăugat că prezența solidă a SUA rămâne „neclintită, inclusiv sprijinul pentru operațiunea Eastern Sentry”.
„În cadrul NATO, aliați precum România demonstrează o capacitate și o responsabilitate crescute. În cei peste 20 de ani ca aliat NATO, România a colaborat constant cu Statele Unite pentru a atinge obiectivele noastre comune de apărare. Acest parteneriat rămâne mai puternic ca niciodată. Statele Unite rămân angajate față de România — ca aliat de încredere în NATO, partener strategic vital și forță importantă pentru securitatea Europei. Prezența noastră solidă și angajamentul durabil față de Europa rămân neclintite, inclusiv sprijinul pentru operațiunea Eastern Sentry”, a transmis diplomatul pe X.
Pe 31 octombrie, ministra română de Externe, Oana Țoiu, a anunțat, că a discutat cu Matthew Whitaker despre subiecte, precum securitatea regiunii Marea Neagră și parteneriatele strategice între cele două țări. „Am avut o discuție importantă cu Matthew G. Whitaker, Ambasadorul SUA as NATO, o voce esențială în domeniul securității euro-atlantice, despre următorii pași ai parteneriatului România–SUA și obiectivele noastre comune. În cei peste 20 de ani de colaborare ca aliați NATO, țările noastre au construit încredere. Sprijinul Statelor Unite a crescut semnificativ capacitatea României de a fi un actor important pentru securitatea regiunii noastre”, a scris oficiala pe X, arătându-se anterior convinsă că aliaţi din NATO, alţii decât Statele Unite, vor trimite în lunile următoare noi trupe şi echipamente în România.
Președintele României, Nicușor Dan, care nu s-a arătat îngrijorat de această decizie, a confirmat informația privind suplimentarea trupelor NATO în România: „Bineînțeles că există discuții în direcția asta, dar prefer să facem anunțuri publice în momentul în care ele chiar se regăsesc”. „Ce vreau eu să spun este că pe partea de securitate, România este o țară sigură, pe partea de relație între noi și SUA, lucrurile sunt liniare. Este o anumită simbolistică, dar în niciun caz nu este vorba de o afectare a securității”.
Tot el a anunțat vizita șefului NATO, Mark Rutte, în România programată pentru NATO-Industry Forum 2025.
În opinia experților în securitate din Republica Moldova retragerea militarilor americani din România, dar și din Bulgaria, Ungaria și Slovacia, nu slăbește securitatea pe flancul estic. „În ceea ce privește Republica Moldova, aceasta nu va fi afectată de decizie atâta timp cât în România și nu numai se află trupe care contribuie la descurajarea Rusiei de la acțiuni care ar putea duce la o escaladare în regiune”, a comentat expertul Pavel Horea pentru Realitatea.md. „Această retragere este de fapt rezultatul schimbului politicii de securitate a SUA din Europa spre teatrul indo-pacific, unde China devine o provocare din ce în ce mai mare pentru SUA și aliații săi din zonă: Japonia, Taiwan, Coreea de Sud, Filipine, Australia, etc. În aceeași ordine de idei, administrația de la Washington a cerut statelor europene să-și preia din ce în ce mai mult responsabilitatea pentru propria apărare, deoarece SUA urma să-și micșoreze aportul în asigurarea securității europene. Asemenea discuții au avut loc încă în primul mandat al administrației Trump de la Casa Albă”, a adăugat el.
Întrebat în ce măsură Republica Moldova, stat neutru dar aflat în vecinătatea războiului din Ucraina, ar putea resimți consecințe indirecte, Pavel Horea a răspuns: „NATO are un rol esențial în asigurarea stabilității și securității statelor din Europa de Est, mai ales cele care se află imediată apropiere de Federația Rusă. Aceste state dețin resurse net inferioare față de cele de care dispune Rusia și ar fi vulnerabile în eventualitatea unui atac convențional sau hibrid. Apartenența la NATO asigură statele de faptul că acestea beneficiază de protecție din partea întregii alianțe. Acest lucru s-a văzut mai ales în ultimele luni, când drone sau chiar avioane rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei, al statelor baltice și al României, iar avioane ale forțelor aliate au fost ridicate în aer pentru a intercepta aeronavele și chiar a doborî drone (cazul Poloniei)”.
