Curs valutar
  • EUR
    19.9863
    0.2021%
  • USD
    17.0881
    -0.5676%
  • RUB
    0.2050
    1.3171%
  • RON
    3.8050
    0.0841%
  • UAH
    0.3831
    -0.3393%

Toate știrile

21 august 2026

Industria auto rusă vrea să folosească deținuți pentru a produce mai multe mașini Lada. Aceasta este cea mai scumpă

15 Iun. 2023, 19:17
 // Categoria: Sci-tech // Autor:  Elena Putregai
15 Iun. 2023, 19:17 // Sci-tech //  Elena Putregai

AvtoVAZ, unul dintre producătorii auto ruși care au preluat activitățile Renault după retragerea companiei franceze din Rusia, a anunțat că va apela la deținuți condamnați la muncă silnică pentru a suplimenta producția de mașini Lada. Cea mai scumpă care este în stoc pe site-ul oficial este VESTA SW CROSS – 1 502 000 de ruble (echivalentul a puțin peste 16 500 de euro).

Compania preconizează că măsura îi va permite să își majoreze volumele de producție pentru modelul Lada Vesta cu 28% până în luna septembrie și 40% începând cu ianuarie 2024.

„Volumul total al resurselor de muncă suplimentare necesare până în septembrie 2023 se va ridica la 1.100 de persoane iar până în ianuarie 2024 la aproximativ 2.900 de persoane”, afirmă producătorul auto într-un comunicat remis presei.

Serviciul Federal al Penitenciarelor din Rusia a declarat deja că estimează că până la 50% din acest necesar poate fi acoperit de deținuți condamnați la muncă silnică.

„Acum se elaborează cererea de selecție a candidaților”, a transmis acesta.

O sursă de la AvtoVAZ a confirmat pentru Interfax, una dintre agențiile de presă ale statului rus, că o opțiune asemănătoare pentru atragerea de personal din penitenciarele și coloniile penale ale Rusiei a fost luată în considerare anterior, dar nu a fost încă implementată.

Rusia vrea să producă mai multe Lada cu ajutorul condamnaților

Potrivit președintelui AvtoVAZ, Maxim Sokolov, extinderea forței de muncă se datorează planurilor de a crește producția în 2023 și de a lansa noi modele Lada în 2024 și 2025. Planul de producție al AvtoVAZ pentru 2023, aprobat de consiliul de administrație al companiei, este de 401.600 de vehicule.

AvtoVAZ produce în prezent modelele Lada Granta (producție reluată în iunie 2022), Lada Niva Legend (de la jumătatea lui iulie 2022) și Lada Niva Travel (de la jumătatea lunii august 2022). În luna martie a acestui an a început și producția de serie a Lada Vesta NG.

Acționarul unic al AvtoVAZ este institutul de stat NAMI (Institutul Științific Central pentru Cercetări în Automobile și Motoare Auto), aflat în subordinea Ministerului Industriei și Comerțului de la Moscova. Acesta controlează compania prin Lada Auto Holding SRL.

Renault și-a vândut activitățile din Rusia la jumătatea lunii mai a anului trecut, după mai multe luni în care a rezistat măsurii în pofida presiunilor puternice în acest sens.

Probleme pentru producătorii auto ruși

Imediat după parafarea tranzacției Rusia a anunțat că va relua producția mașinilor Lada la unele dintre fostele uzine ale Renault.

Câteva luni mai târziu Lada a devenit după mai bine de un deceniu cea mai vândută marcă de autoturism în capitala rusă Moscova în condițiile în care numeroși producători auto occidentali s-au retras din țara condusă de Vladimir Putin în semn de protest față de declanșarea războiului din Ucraina.

AvtoVAZ și alți producători auto ruși au fost afectați în mod repetat de o serie de situații de penurie din cauza sancțiunilor occidentale. În luna ianuarie a acestui an AvtoVAZ ajuns să producă doar modele Lada în culorile alb, negru și verde închis din cauza problemelor cu vopselele.

Rusia încearcă să găsească înlocuitori pentru materiile prime europene în Asia, America de Sud și Coreea.

Realitatea Live

21 Aug. 2026, 14:27
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
21 Aug. 2026, 14:27 // Slider //  Realitatea.md

Asociații FLYONE au declanșat o procedură internațională de soluționare a diferendului investițional împotriva autorităților Republicii Moldova. Compania aeriană a confirmat informația pentru BANI.MD, pe fondul conflictului izbucnit după ce autoritățile au dispus schimbarea controlului asupra companiei.

„La această etapă putem confirma că asociații FLYONE au declanșat procedura de soluționare a diferendului investițional, contra autorităților Republicii Moldova, în cadrul unui arbitraj internațional”, se arată în răspunsul FLYONE pentru BANI.MD.

Potrivit informațiilor apărute anterior, pretențiile înaintate statului ar depăși jumătate de miliard de dolari SUA, iar procedura s-ar desfășura în Uniunea Europeană. FLYONE nu a confirmat însă valoarea pretențiilor și nici nu a oferit, deocamdată, detalii despre tribunalul arbitral sau temeiurile concrete ale cererii.

Conflictul dintre asociații FLYONE și autorități a escaladat după decizia din 22 iunie 2026 a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care a fost refuzată aprobarea investițiilor și s-a dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Decizia a venit după o verificare care a durat aproape 11 luni.

Unul dintre punctele sensibile ale cazului îl reprezintă baza juridică utilizată de autorități. Decizia CEIISS s-a sprijinit inclusiv pe articolul 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta fusese însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională.

FLYONE a contestat, pe 24 iulie, deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, cerând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea unei norme care făcea trimitere la legea abrogată în octombrie 2025.

La mai puțin de o lună după decizia împotriva FLYONE, Parlamentul a intervenit asupra legislației. Un amendament al deputatului PAS Radu Marian, datat 17 iulie, a eliminat din Legea nr. 174/2021 trimiterea la actul normativ abrogat.

Modificarea a fost atașată unui proiect de lege care viza inițial instalarea sistemelor fotovoltaice, stocarea energiei și reglementările din construcții. Proiectul a fost votat pe 23 iulie, promulgat pe 5 august și publicat în Monitorul Oficial pe 6 august.

În argumentarea amendamentului, Marian menționa explicit necesitatea intervenției „ținând cont de abrogarea Legii securității statului nr. 618/1995, care nu mai produce efecte juridice”.

Noua formulare nu a înlocuit însă simplu vechea referință cu una la Legea nr. 249/2025. Din articol a fost eliminată trimiterea la o definiție legală concretă, iar formularea privind acțiunile care prezintă un „pericol deosebit pentru securitatea statului” a fost înlocuită cu una mai largă, referitoare la „acțiuni sau inacțiuni care prezintă un pericol pentru securitatea statului”.

Ministerul Infrastructurii recunoscuse anterior că decizia în cazul FLYONE făcea trimitere la o lege abrogată, dar a susținut că fundamentarea rămâne valabilă, întrucât noua legislație reglementează același domeniu.

Modificarea legislativă ulterioară nu stabilește însă în mod automat legalitatea deciziei din 22 iunie. Acest aspect urmează să fie tranșat în instanță în raport cu legislația aflată în vigoare la momentul emiterii actului.

Declanșarea procedurii de arbitraj internațional deschide acum un al doilea front în disputa dintre fondatorii FLYONE și statul Republica Moldova.