De fiecare dată când are loc un cutremur foarte puternic în lume, ne întrebăm ce impact poate avea un asemenea seism și asupra Republicii Moldova. Cutremurul devastator produs în sudul Turciei și nordul Siriei în primele ore ale zilei de 6 februarie, dar și cel care a urmat pe 20 februarie, a readus în discuție problema calității construcțiilor, și a rezistenței locuințelor din punct de vedere seismic. Magenta Consulting a realizat o cercetare pe 531 de moldoveni și a aflat ce cred ei despre cât de puternice sunt caselelor.

Magenta a întrebat moldovenii, în ce măsură cred, că în cazul unui cutremur puternic, casa în care locuiesc la moment ar rezista. Rezultatele sondajului arată că, indiferent dacă locuiesc la bloc sau în casă la sol, moldovenii sunt optimiști. 22% dintre respondenți sunt convinși că locuința lor ar rezista cu brio, și doar 11% cred că aceasta s-ar prăbuși.

Totuși, contrar optimismului populației, potrivit seismologilor, multe edificii din țară s-ar prăbuși. Construcțiile cu destinație locativă, de regulă au un termen de rezistență de circa 50-100 de ani, iar foarte multe blocuri au deja termenul depășit. Cele mai vulnerabile clădiri în caz de cutremur puternic sunt clădirile din perioada sovietică, așa-zisele „hrușciovci”, dar și cele construite în ultimii ani pe piloni de beton.

Institutul de Geologie și Seismologie a realizat câțiva ani în urmă o hartă de microzonare seismică a orașului Chișinău. Potrivit acesteia cele mai periculoase zone în cazul unul cutremur foarte puternic ar fi cele din apropierea râului Bâc și în partea de jos a cartierului Botanica, deoarece sunt terenuri saturate cu apă.

Efectele unui cutremur pe teritoriul țării noastre, identic ca și intensitate cu cel produs în Turcia și Siria, nu ar fi la fel de dezastruase, susțin specialiștii de la Institutul Național pentru Fizica Pământului din România. Această ipoteză se explică prin faptul că seismele din Vrancea se produc la o adâncime foarte mare în majoritatea cazurilor, circa 100 km, pe când cel produs în Turcia a avut loc la o adâncime de circa 10 km.

Una din particularitățile observate la cutremurele din Vrancea este că uneori, ruptura este direcţionată spre Bucureşti, alteori – spre Chişinău. În 1977, Bucureştiul a avut de suferit mai mult, iar în 1986 a fost invers, în 1990 situaţia s-a schimbat iar. E posibil ca la următorul cutremur major, Chişinăul să fie afectat mai mult.

Deși este un domeniu de cercetare activ, seismologii nu pot prezice cutremurele. Nimeni nu poate afirma când va avea loc un cutremur major. Se presupune doar, că în Chișinău un seism de peste 6 grade pe scara Richter s-ar solda cu distrugeri masive și pierderi de viață omenești, deoarece majoritatea construcțiilor, mai ales cele vechi, trecând deja prin câteva cutremure nu au fost îngrijite corespunzător și verificate pentru seismo-rezistență.

Din păcate, în Republica Moldova nu există informații despre starea blocurilor, gradul de uzură sau avariere la moment. Și nimeni nu ne poate spune despre cât de mult se respectă sau nu de către dezvoltatorii imobiliari, implementarea normativelor de construcție seismo-rezistente.

Deocamdată, tot ce se poate face este să inspectăm vizual starea locuințelor, și să cunoaștem regulile de conduită în caz de seism.

În timpul cutremurului este important să nu părăsiți locuința. Puteți fi surprinși pe hol, scară unde există risc de accidentare. Nu se va folosi ascensorul și scara.
E important să vă adăpostiți sub grinzile de rezistență, în spațiul ușilor, sub o masă rezistentă.
Deschiderea ușei de la intrare este esențială pentru a evita blocarea ei.
La serviciu sau în locurile publice este bine să folosiți pentru adăpostire locurile specifice spațiului în care v-a surprins mișcarea seismică.
Dacă cutremurul vă găsește în mașină, este imperios să opriți, de dorit pe partea centrală a arterei de circulație și să nu părăsiți automobilul.

De la începutul anului 2023, conform datelor Institutului de Geologie și Seismologie, în Moldova s-au înregistrat 14 seisme, cel mai mare având magnitudinea de 5,7 grade.

Este de menționat că respondenții au vârsta mai mare de 18 ani. Răspunsurile lor au fost colectat în perioada 9-12 februarie curent, prin telefon. Ca și orice cercetare, marja de eroare a acesteia este de +/- 4,38%.

#cutremur #moldoveni

Tendința de scădere a aportului ape în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk continuă să se agraveze, afirmă ministrul Mediului, Gheorghe Hajder. Potrivit oficialului, în ultimele 5 zile, media zilnică a debitului de intrare a scăzut la doar 19 m³/s (față de media de 38 m³/s înregistrată la începutul lunii).

Luni indicatorul era 15 m³/s, marți – 29 m³/s, miercuri – 19 m³/s, joi – 18 m³/s, iar vineri a înregistrat un nou record negativ istoric de 14 m³/s.

„Această tendință negativă începe să afecteze direct debitele din aval. Dacă până la data de 20 august deversările din lacul de acumulare Dubăsari au fost menținute la un nivel de 77–78 m³/s, ieri debitul a fost redus la 72 m³/s, iar pentru astăzi este preconizată o scădere suplimentară până la 65 m³/s. Situația devine din ce în ce mai tensionată pentru întregul ecosistem al fluviului, pentru aprovizionarea și gestionarea resurselor de apă”, informează ministrul.

Funcționarul a mai notat pe rețelele de socializare că Ministerul Mediului se află în contact permanent cu toate instituțiile de resort, inclusiv cu autoritățile din Ucraina, iar la finalul acestei luni va avea loc o nouă ședință extraordinară cu responsabilii din țara vecină.

În context, consumatorii, agenții economici și autoritățile locale sunt rugate să monitorizeze stațiile de captare, să utilizeze responsabil apa, să reducă pierderile din rețea și să stopeze consumul nejustificat.

Și primarul Capitalei, Ion Ceban, a comunicat despre scăderea debitului în lacul de la Dubăsari. Edilul a punctat că autoritățile municipale sunt pregătite să pornească toate pompele instalate în ultima perioada la stația de captare, iar locuitorii nu vor rămâne fără apă.

„Suntem gata ca la Stația de Captare să pornim toate pompele pe care le-am instalat în ultima perioadă pentru a capta apa și a o aduce în stație, pentru ca aceasta să nu se oprească și să continuăm aprovizionarea locuitorilor. Barajul construit, la fel, ne ajută să menținem apa în zona Stației de Captare. În acest sens, avem o comunicare permanentă și un schimb de date cu prim-ministrul. Primăria Chișinău a întreprins toate măsurile posibile și necesare în situații negative, în cazul în care apa va fi diminuată pe râul Nistru”, a transmis Ion Ceban.

#apa #Gheorghe Hajder #Ion Ceban #Nistru #statii de captare