G. Cojocaru, comentator politic
pentru Radio Europa Liberă

Înainte de decizia Consiliului European în chestiunea acordării statutului de state candidate la intrarea în Uniunea Europeană Ucrainei și Republicii Moldova, la Chișinău, în ziua de 18 iunie, Parlamentul României și cel al Republicii Moldova, întrunite pentru prima dată într-o ședință comună, au aprobat textul unei Declarații de o importanță cardinală, nu numai pentru cooperarea dintre cele două maluri ale Prutului, dar și, mai ales, pentru parcursul european al Moldovei.

Chintesența Declarației comune a celor două Parlamente

În primul rând, documentul aprobat la Chișinău reiterează în mod firesc unitatea de limbă, istorie, cultură și tradiții dintre cele două state românești, dintre care unul este membru în Uniunea Europeană, iar celălalt a ajuns la o răscruce. Împărtășind aceleași valori și aspirații și în scopul consolidării caracterului ireversibil al cursului de integrare europeană a Republicii Moldova, România își asumă o responsabilitate aparte pentru ralierea la standardele comunitare și admiterea Chișinăului în marea familie europeană. Pentru România și pentru Uniunea Europeană este important ca Republica Moldova să fie un factor previzibil de stabilitate și dezvoltare regională.

Perioadă de insecuritate extremă

În chiar punctul 1 al Declarației de la Chișinău a celor două Parlamente se vorbește despre actuala „perioadă de insecuritate extremă și de dificultăți materiale”. Societatea din Republica Moldova poate fi protejată și ajutată să depășească această perioadă printr-o abordare complexă.

Din punct de vedere politic, după ce Comisia Europeană a constatat că Republica Moldova este un stat european și merită o perspectivă clară europeană, prin acordarea statutului explicit de stat candidat la Uniunea Europeană. Din punct de vedere social-economic, prin toate acele măsuri menționate și în Declarația comună de la Chișinău, și anume: prin creșterea competitivității economiei naționale, prin interconectarea piețelor de desfacere, în domeniile energiei, transporturilor și infrastructurii, prin investiții din România și din alte țări, prin reformarea justiției, consolidarea statului de drept și eficientizarea administrației publice.

Condamnarea agresiunii rusești în Ucraina

Cele două Parlamente au condamnat ferm „agresiunea ilegală, neprovocată și nejustificată a Federației Ruse împotriva Ucrainei” și au reafirmat sprijinul lor pentru integritatea teritorială și suveranitatea statului ucrainean vecin.

Condamnarea invaziei ruse, susținerea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și exprimarea compasiunii cu poporul ucrainean este, în același timp, o manifestare a sprijinului și solidarității depline a României cu Republica Moldova, împărtășite de toate țările membre ale Uniunii Europene. Este, de asemenea, esențial că toate aceste declarații au fost făcute publice la Chișinău, înaintea unui moment de cotitură în istoria Republicii Moldova

#integrare europeană #Republica Moldova #Romania #UE

După întrevederea lui Vasile Tofan cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, serviciul de presă al administrației prezidențiale ucrainene a emis un comunicat, în care a relatat că printre subiectele abordate în cadrul discuției s-a numărat și regiunea transnistreană. În informațiile publicate de Guvernul Moldoveni a fost omis acest detalii.

„De asemenea, s-a discutat despre situația din Transnistria și provocările de securitate aferente din regiune, precum și despre cooperarea militară. Astăzi, prim-miniștrii Ucrainei și Moldovei au semnat un acord de cooperare militar-tehnică”, se arată în precizările autorităților de la Kiev.

De asemenea, oficialii au mai vorbit despre reduceri pentru transportarea mărfurilor ucrainene și aprovizionarea cu apă a Moldovei, relatează serviciul de presă al Președinției din țara vecină.

În comunicatul emis de autoritățile din Moldova, după întrevederea lui Tofan cu Zelenski, nu se menționează discuțiile privind regiunea transnistreană. Cu referire la transportul de mărfuri, serviciul de presă al premierului țării noastre s-a limitat la a spune că proiectele de infrastructură „urmăresc îmbunătățirea legăturilor de transport dintre cele două țări, facilitarea circulației cetățenilor și a mărfurilor, precum și dezvoltarea schimburilor comerciale”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe paginile de pe Facebook și X premierului Vasile Tofan, la fel, au apărut postări în care erau trecute în revistă subiectele discuției cu Vladimir Zelenski, fără a menționa reducerile pentru transportul de mărfuri și situația din regiunea transnistreană.

Serviciul de presă al Guvernului nu a răspuns solicitărilor Realitatea, pentru a comunica de ce nu au fost relatate informațiile despre discuțiile privind reducerile pentru transportul de mărfuri ucrainene și situația din regiunea transnistreană.

#discuții #Tofan #Transnistria #transport de marfuri #Zelenski