Curs valutar
  • EUR
    20.1209
    0.3484%
  • USD
    17.2482
    0.6633%
  • RUB
    0.2071
    0.2414%
  • RON
    3.8323
    0.488%
  • UAH
    0.3856
    0.5446%

Toate știrile

25 august 2026

Integrarea europeană a Republicii Moldova și responsabilitatea asumată de România. „În primul rând…”

26 Iun. 2022, 11:42
 // Categoria: Opinii // Autor: 
26 Iun. 2022, 11:42 // Opinii // 
G. Cojocaru, comentator politic
pentru Radio Europa Liberă

Înainte de decizia Consiliului European în chestiunea acordării statutului de state candidate la intrarea în Uniunea Europeană Ucrainei și Republicii Moldova, la Chișinău, în ziua de 18 iunie, Parlamentul României și cel al Republicii Moldova, întrunite pentru prima dată într-o ședință comună, au aprobat textul unei Declarații de o importanță cardinală, nu numai pentru cooperarea dintre cele două maluri ale Prutului, dar și, mai ales, pentru parcursul european al Moldovei.

Chintesența Declarației comune a celor două Parlamente

În primul rând, documentul aprobat la Chișinău reiterează în mod firesc unitatea de limbă, istorie, cultură și tradiții dintre cele două state românești, dintre care unul este membru în Uniunea Europeană, iar celălalt a ajuns la o răscruce. Împărtășind aceleași valori și aspirații și în scopul consolidării caracterului ireversibil al cursului de integrare europeană a Republicii Moldova, România își asumă o responsabilitate aparte pentru ralierea la standardele comunitare și admiterea Chișinăului în marea familie europeană. Pentru România și pentru Uniunea Europeană este important ca Republica Moldova să fie un factor previzibil de stabilitate și dezvoltare regională.

Perioadă de insecuritate extremă

În chiar punctul 1 al Declarației de la Chișinău a celor două Parlamente se vorbește despre actuala „perioadă de insecuritate extremă și de dificultăți materiale”. Societatea din Republica Moldova poate fi protejată și ajutată să depășească această perioadă printr-o abordare complexă.

Din punct de vedere politic, după ce Comisia Europeană a constatat că Republica Moldova este un stat european și merită o perspectivă clară europeană, prin acordarea statutului explicit de stat candidat la Uniunea Europeană. Din punct de vedere social-economic, prin toate acele măsuri menționate și în Declarația comună de la Chișinău, și anume: prin creșterea competitivității economiei naționale, prin interconectarea piețelor de desfacere, în domeniile energiei, transporturilor și infrastructurii, prin investiții din România și din alte țări, prin reformarea justiției, consolidarea statului de drept și eficientizarea administrației publice.

Condamnarea agresiunii rusești în Ucraina

Cele două Parlamente au condamnat ferm „agresiunea ilegală, neprovocată și nejustificată a Federației Ruse împotriva Ucrainei” și au reafirmat sprijinul lor pentru integritatea teritorială și suveranitatea statului ucrainean vecin.

Condamnarea invaziei ruse, susținerea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și exprimarea compasiunii cu poporul ucrainean este, în același timp, o manifestare a sprijinului și solidarității depline a României cu Republica Moldova, împărtășite de toate țările membre ale Uniunii Europene. Este, de asemenea, esențial că toate aceste declarații au fost făcute publice la Chișinău, înaintea unui moment de cotitură în istoria Republicii Moldova

Realitatea Live

25 Aug. 2026, 13:39
 // Categoria: Societate // Autor:  Vlada Ciorici
25 Aug. 2026, 13:39 // Societate //  Vlada Ciorici

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!