Curs valutar
  • EUR
    20.0216
    -0.2407%
  • USD
    17.3048
    -0.0543%
  • RUB
    0.1993
    -0.1505%
  • RON
    3.8092
    -0.2153%
  • UAH
    0.3875
    -0.4903%

Toate știrile

03 septembrie 2026

„Intimidări, imixtiune”. Avocatul Poporului, după scrisoarea șefului IGP. Cernăuțeanu: Nu am cerut anularea raportului

23 Ian. 2024, 19:35
 // Categoria: Societate // Autor:  Elena Putregai
23 Ian. 2024, 19:35 // Societate //  Elena Putregai

Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, este oficialul acuzat de Avocatul Poporului că s-ar fi implicat în activitatea instituției, solicitându-i „să modifice raportul de constatare”, unde expunea „mai multe chestiuni problematice”. Iar Alexei Buzu este ministrul care, conform lui Ceslav Panico, printr-un e-mail, a venit cu propunerea „de a avea discuții comune în vederea schimbării situației și remedierea unei probleme la nivel sistemic, pentru a preveni încălcarea drepturilor omului”, transmite ZdG.md.

Într-un comentariu pentru ZdG, Viorel Cernăuțeanu a declarat că el nu a cerut anularea unui raport, ci, printr-o scrisoare oficială adresată Oficiului Avocatului Poporului, a solicitat „rectificarea unor expuneri publice” expuse în document care „denigrează imaginea” lui și a instituției pe care o reprezintă. Șeful IGP menționează că în prezent, Codul administrativ nu stabilește o derogare pentru anumite instituții ale R. Moldova că nu poate fi contestată o decizie sau un act și că este „regretabil” faptul că contestarea unui act „este considerată o imixtiune”.

Săptămâna trecută, cei doi oficiali au expediat scrisori la adresa Avocatului Poporului care se referă la „subiecte diferite, dar țin de respectarea drepturilor omului”. ZdG vă prezintă detalii și declarații relevante referitor la cazul expus de Avocatul Poporului privind presupusa implicare a unui funcționar în activitatea instituției.

Luni, 22 ianuarie, solicitat de ZdG, Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a declarat că nu poate divulga deocamdată numele celor doi oficiali, întrucât pe marginea acestui caz urma să se adreseze președintelui Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrului, Dorin Recean. Panico a precizat că cele două scrisori se referă la „cel puțin două rapoarte” elaborate anul trecut și publicate în 2024, refuzând să menționeze la ce rapoarte se referă mai exact.

„Ne vom adresa astăzi (luni, 22 ianuarie, n.red.) speakerului Parlamentului și prim-ministrului în vederea notificării informației pe care am primit-o vineri seară, 19 ianuarie, prin scrisoare oficială. După intervenția atât a Parlamentului, cât și a Guvernului, în dependență de acțiunile/ inacțiunile acestora, la următoarea etapă vom decide despre publicarea numelor și vă vom oferi mai multe detalii (…). Vrem să știm dacă a fost convenită o astfel de reacție împreună, dacă vine doar de la acea instituție (…).

În primul caz, de la conducător/ ministru a venit doar un e-mail prin care vine cu propunerea să avem discuții de a schimba situația. Al doilea e-mail a venit cu o scrisoare oficială, semnată (…). Ambele e-mailuri se referă la ultimele rapoarte pe care le-am publicat în acest an. Așteptăm reacțiile Guvernului/ Parlamentului și săptămâna viitoare, în dependență de reacții, vom vedea pașii următori (…). Informația despre care spuneam se referă la cel puțin două rapoarte, dar încercări de imixtiune au fost și anterior (…)”, a declarat Ceslav Panico.

ZdG a constatat că Alexei Buzu i-a trimis lui Ceslav Panico un e-mail prin care propunea „fortificarea proceselor pentru a preveni încălcarea drepturilor omului”, informație confirmată pe parcursul zilei de luni de ministru. Avocatul Poporului a precizat că Alexei Buzu este una dintre persoanele la care a făcut referire în postarea de pe o rețea de socializare.

„(…) Am vorbit cu dumnealui, pentru ca să vedem cum fortificăm procesele ministerului pentru a preveni încălcarea drepturilor omului (…). Am avut schimburi de mesaje prin care am solicitat suportul și implicarea instituției pentru a fortifica anumite procese pe domeniul nostru. Eu nu știu dacă dumnealui s-a referit la mine sau la altcineva (…)”, a afirmat Alexei Buzu pentru ZdG.

Conform unor documente în posesia cărora a intrat ZdG, vineri, 19 ianuarie, șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a expediat Avocatului Poporului o scrisoare oficială prin care și-a exprimat dezacordul în legătură cu „Raportul privind constatările derivate din procesul de examinare a cazului de suicid din cadrul Izolatorului de detenție preventivă a Inspectoratului de Poliție Cimișlia”. În scrisoarea oficială, șeful IGP a solicitat redactarea Raportului, „prin excluderea atât din titlu, cât și din conținut a termenului „dubios”, precum și a concluziilor calificate de acesta drept „interpretative și neprofesioniste” și „care se răsfrâng negativ asupra imaginii și reputației poliției în societate”.

„(…) Examinând Raportul special, Inspectoratul General al Poliției constată că autorul și-a asumat concluzii nefondate, cu caracter pendinte or organele de drept abilitate cu competențe de investigare și elucidare a circumstanțelor decesului persoanei aflate în custodia statului nu s-au pronunțat definitiv și irevocabil la caz (…)”, se spune în document.

Făcând referire la scrisoare, Viorel Cernăuțeanu a precizat, într-o discuție cu ZdG, că el nu a cerut Avocatului Poporului anularea Raportului, ci „rectificarea unor expuneri publice” care „denigrează imaginea” lui și a instituției pe care o reprezintă: „Eu am cerut doar o viziune de rectificare, dar este regretabil că aceasta este considerată o imixtiune”.

„Săptămâna trecută, eu am adresat o solicitare în adresa instituției Oficiul Avocatului Poporului, dar nu domnului Panico, nu în privat, nu pe poștă privată sau pe o rețea de comunicare, dar a fost din numele instituției poliției pe numele instituției Oficiul Avocatului Poporului. A fost o scrisoare oficială, nu știu dacă domnul Panico se referă la această scrisoare, dar dacă dumnealui se referă la aceasta, eu aș recomanda ca domnul Panico să o facă publică dacă este vizată persoana instituției polițienești, ca societatea să dea o apreciere dacă aceasta este sau nu este o imixtiune (…).

Dacă dumnealui nu distinge norma Codului administrativ de norma Codului penal, că imixtiune înseamnă atunci când eu încerc să influențez prin anumite circumstanțe un proces, însă atunci când eu contest sau nu sunt de acord cu anumite constatări care sunt reglementate de Codul administrativ, este regretabil. Codul administrativ la ziua de astăzi nu stabilește o derogare pentru careva instituții ale R. Moldova că nu poate fi contestată o decizie sau un act a acelei instituții. Așa cum pot fi contestate actele procesuale sau de procedură ale poliției, ale procuraturii, ale instanței de judecată, ale oricărei instituții din țara dată, exact așa pot fi contestate și acte care sunt emise de Oficiul Avocatului Poporului. Dacă îmi arată cineva o derogare în Codul administrativ de la această procedură, eu o să-mi cer scuzele de rigoare, dar așa ceva nu există în legislația R. Moldova (…).

Noi fiind instituții de drept ale statului trebuie să operăm doar cu terminologii juridice argumentate care să releve anumite situații clare, dar noi când vorbim cu terminologii nejuridice, care lasă loc de interpretare, iar aceste rapoarte vor fi transmise organizațiilor internaționale. Care va fi reacția ulterioară?

(…) Când nu ai o constatare a unui organ de drept, căci a fost emisă o încheiere de încetare a tuturor procedurilor pe astfel de caz, să declari o astfel de situație. Eu nu am cerut anularea Raportului, eu doar am cerut rectificarea unor expuneri care ele sunt publice și asta denigrează imaginea mea și a instituției pe care o reprezint. Din aceste considerente, eu am cerut doar o viziune de rectificare, dar este regretabil că aceasta este considerată o imixtiune (…)”, a precizat Viorel Cernăuțeanu.

Sursa citată a întrebat Avocatul Poporului, printr-un mesaj, dacă a doua persoană la care a făcut referire în postarea de pe Facebook este șeful IGP, acesta a menționat că nu va da nume deocamdată. „Cum am convenit ieri, nu voi da nume până ce. Am înaintat demersuri către Parlament și Guvern, precum și la alte instituții. Urmează să vedem reacția și implicarea acestora. După care voi decide în privința următorilor pași”, a declarat Avocatul Poporului.

În urma unei vizite inopinate a Consiliului pentru prevenirea torturii la izolatorul de detenție preventivă al Inspectoratului de Poliție Cimișlia, ombudsmanului i-a fost adusă la cunoștință informația privind decesul unui deținut, depistat strangulat în camera de baie din celula sa.

„(…) Procuratura raionului Cimișlia a refuzat inițierea urmăririi penale, invocând absența elementelor care să indice tortura, suicidul sau influența terțelor persoane în decesul deținutului. Ancheta internă a poliției a identificat probleme și omisiuni sistemice, sancționând disciplinar trei angajați ai poliției Cimișlia.

Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a dispus declanșarea unui proces de monitorizare privind respectarea dreptului la viață și integritatea fizică sau psihică a persoanelor private de libertate de către autoritățile publice, în conformitate cu art. 2 și 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Sesizarea nu a fost inițiată la cererea vreunui participant în speță”, se spune într-un comunicat al Avocatului Poporului.

Problematica asigurării dreptului la viață a persoanei aflate în custodie garantat de art. 2 CoEDO, problematica examinării medicale obiective a persoanelor în timpul reținerii și/sau plasării în izolatorul poliției și lipsa celulelor de deținere temporară a persoanelor reținute sunt câteva dintre principalele constatări ale Raportului special „Suicid dubios în Izolatorul de detenție preventivă al Inspectoratului de poliție Cimișlia”, elaborat de Avocatul Poporului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
Aceeași apă. Trăită altfel. Gura Căinarului te invită să o redescoperi într-un ambalaj nou
Aceeași apă. Trăită altfel. Gura Căinarului te invită să o redescoperi într-un ambalaj nou
Un teren sufocat de anvelope abandonate, curățat în urma unei intervenții voluntare a A.P. Moldcontrol
Un teren sufocat de anvelope abandonate, curățat în urma unei intervenții voluntare a A.P. Moldcontrol
E plăcut să primești: Orange le oferă clienților bonusuri la alegere, direct din My Orange
E plăcut să primești: Orange le oferă clienților bonusuri la alegere, direct din My Orange
02 Sept. 2026, 22:28
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
02 Sept. 2026, 22:28 // Slider //  Ana Panaguța

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe,  Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
Aceeași apă. Trăită altfel. Gura Căinarului te invită să o redescoperi într-un ambalaj nou
Aceeași apă. Trăită altfel. Gura Căinarului te invită să o redescoperi într-un ambalaj nou
Un teren sufocat de anvelope abandonate, curățat în urma unei intervenții voluntare a A.P. Moldcontrol
Un teren sufocat de anvelope abandonate, curățat în urma unei intervenții voluntare a A.P. Moldcontrol
E plăcut să primești: Orange le oferă clienților bonusuri la alegere, direct din My Orange
E plăcut să primești: Orange le oferă clienților bonusuri la alegere, direct din My Orange