În ultimii 10 ani, România și-a afirmat pe deplin vocația europeană și euroatlantică, consolidându-și profilul extern de stat responsabil, de încredere și constructiv, angajat, predictibil și coerent, a declarat marți președintele Klaus Iohannis, în ceea ce reprezintă ultimul discurs în calitate de șef al statului susținut în fața șefilor de misiuni diplomatice acreditați la București, cel de-al doilea mandat al acestuia urmând să se încheie la 21 decembrie 2024. “Întâlnirea noastră de astăzi este și ultima în acest cadru, având în vedere că anul acesta voi încheia cel de-al doilea, ultimul, mandat. Fără îndoială, în ultimii 10 ani, România și-a afirmat pe deplin vocația europeană și euroatlantică, consolidându-și profilul extern de stat responsabil, de încredere și constructiv, angajat, predictibil și coerent“, a spus Iohannis marți, 23 ianuarie curent, într-o alocuțiune susținută la Sala Unirii de la Palatul Cotroceni.
În discursul său, șeful statului român a evocat războiul dus de Rusia în Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, considerându-le situații complexe “cu impact major asupra relațiilor internaționale”. Președintele a subliniat sprijinul României pentru Ucraina, susținerea pentru o soluție a celor două state, Israel și Palestina, pentru rezolvarea conflictului din Orientul Mijlociu, sprijinul pentru Republica Moldova și aderarea acestei țări la Uniunea Europeană.
România va rămâne alături de Ucraina
“Cel de-al doilea an de război împotriva Ucrainei a continuat să provoace pierderi imense, multiplicând consecințele negative la nivel global. România a fost și va rămâne alături de vecinul său și de cetățenii ucraineni, care își apără cu curaj libertatea, suveranitatea și integritatea teritorială. Datorită eforturilor noastre intense, peste 33 de milioane de tone de cereale ucrainene au tranzitat teritoriul României, reprezentând peste 60% din produsele care au fost transportate prin Culoarele Solidarității ale Uniunii Europene. Cu ocazia vizitei pe care Președintele Zelenski a realizat-o la București, în luna octombrie, am semnat împreună o Declarație Comună foarte consistentă. Am decis atunci să începem procesul concret pentru a ridica relația dintre România și Ucraina la nivel de Parteneriat Strategic și am reconfirmat acest angajament în cadrul recentei noastre convorbiri telefonice. Legat de soarta războiului, poziția noastră rămâne categorică: numai Ucraina poate decide momentul, parametrii și modul în care se vor desfășura eventuale negocieri de pace. La nivel regional, european, dar și global, este imperativ să menținem angajamentul ferm pentru Ucraina”, a spus Klaus Iohannis.
Soluția celor două state – Israel și Palestina, unica variantă viabilă
În ceea ce privește evoluțiile din Orientul Mijlociu, președintele a precizat că România a condamnat ferm atacul Hamas, din primul moment, și a pledat, totodată, pentru respectarea strictă a dreptului internațional, inclusiv a dreptului internațional umanitar, acordând ajutor umanitar civililor din Gaza.
“Este clar, după aceste luni de conflict deschis, că este nevoie de o soluție politică pe termen lung, care să conducă la o pace justă, iar singura variantă viabilă rămâne soluția celor două state, cu respectarea atât a aspirațiilor legitime ale poporului palestinian, cât și a dreptului la securitate al Statului Israel. În contextul conflictului din Fâșia Gaza, România a desfășurat și o operațiune foarte dificilă de oferire de asistență și sprijin pentru cetățenii români de acolo. Adresez și cu acest prilej mulțumiri autorităților române implicate în operațiunea de evacuare a cetățenilor români afectați, precum și partenerilor din Israel, Egipt, Qatar și Iordania pentru sprijinul oferit”, a spus el.
Este crucial ca R. Moldova și Ucraina să fie sprijinite. România va fi alături de ele în procesul de negociere pentru aderarea la UE
Șeful statului a amintit că, dintre țările din regiune, Republica Moldova a resimțit cel mai mult impactul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, dar și al acțiunilor hibride ruse pentru destabilizarea sa.
Președintele a precizat că autoritățile de la Chișinău au avut resurse interne limitate pentru a gestiona crizele suprapuse cu care s-au confruntat și pentru a avansa procesul de integrare europeană.
“Au acționat însă energic și au dovedit voință politică deosebită pentru a așeza ireversibil Republica Moldova pe drumul către Uniunea Europeană. Mă bucur să văd că eforturile Republicii Moldova, la fel ca și cele ale Ucrainei, au fost recunoscute la reuniunea Consiliului European din decembrie 2023. Decizia de începere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană a reprezentat un obiectiv strategic pentru România, pe care l-am susținut cu toată tăria. România este și va fi alături de cele două state și în procesul de negociere, deoarece cunoaștem foarte bine complexitatea acestuia, dar și beneficiile pentru cetățeni. Este crucial ca Republica Moldova și Ucraina să primească în continuare sprijin financiar și expertiză pentru consolidarea instituțională și a mediului de investiții, care să creeze stabilitate și prosperitate”, a punctat Klaus Iohannis.
2024 – România marchează 20 de ani de la aderarea la NATO
În plan securitar, președintele a prezentat “măsurile ferme de răspuns față de amenințările existente” adoptate la nivelul NATO.
“Adoptarea Planurilor Regionale de Apărare, consolidarea prezenței NATO pe Flancul Estic, consacrarea importanței strategice a Mării Negre sunt cele mai relevante repere și, totodată, sunt succese ale României. Prin deciziile luate la Summitul de la Vilnius, România beneficiază de cel mai înalt grad de apărare și protecție de până acum. De asemenea, reacția de solidaritate a structurilor NATO și a statelor aliate la incidentele produse pe teritoriul românesc, ca urmare a atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene, a fost promptă și am consolidat suplimentar, prin măsuri interne și aliate, securitatea României și a întregii regiuni”, a detaliat Iohannis.
Șeful statului a punctat că ambițiile și așteptările României pentru 2024 sunt cu atât mai mari în condițiile în care, în luna martie, se vor împlini două decenii de la momentul istoric al aderării României la NATO.
“Pentru România, la Summitul de la Washington, prioritatea va fi reprezentată de continuarea implementării depline a măsurilor de adaptare și reasigurare, precum și de consolidarea posturii de apărare pe Flancul Estic, mai ales la Marea Neagră. Vom continua demersurile interne vizând îndeplinirea angajamentelor ca stat-gazdă și vom continua coordonarea strânsă cu aliații, în special cu Statele Unite și Franța, pentru asigurarea apărării întărite. De asemenea, vom continua să valorificăm acțiunea noastră în Formatul București 9″, a mai spus Iohannis.
El a mulțumit partenerilor aliați “pentru contribuția esențială” la securitatea României și a regiunii Mării Negre, dovedită concret prin dislocările de personal militar și de echipamente pe teritoriul țării noastre.
Președintele român speră că România va deveni stat membru Schengen și cu frontierele terestre
Potrivit liderului de la Cotroceni, Bucureștiul va rămâne voce puternică în sprijinul adoptării unor noi soluții menite să consolideze securitatea internă a Uniunii, inclusiv prin întărirea spațiului de liberă circulație.
“Îmi exprim speranța că România își va putea spori curând contribuția ca stat membru Schengen inclusiv prin aderarea cu frontierele terestre, un prim pas pozitiv fiind decizia de aplicare a acquis-ului Schengen în România și Bulgaria la frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie a acestui an”, a mai subliniat el.
Trecând la aria parteneriatelor strategice ale României din zona europeană, șeful statului a precizat că țara noastră va acorda toată atenția necesară coordonării și aprofundării relațiilor cu partenerii strategici sau cu relevanță strategică precum Franța, Germania, Spania, Italia, Regatul Unit, Polonia, Turcia, Ungaria, Bulgaria, Belgia, Grecia și statele baltice.
Astfel, susținerea integrării europene a statelor din Balcanii de Vest va reprezenta pe mai departe o direcție de acțiune prioritară, la fel ca și consolidarea interacțiunii cu statele partenere din Caucazul de Sud – Georgia, Azerbaidjan și Armenia.
