Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

Iregularități la AȘM. Curtea de Conturi a constatat că au fost excluse din evidența contabilă 33 de terenuri

20 Iun. 2021, 10:25
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
20 Iun. 2021, 10:25 // Societate //  Realitatea.md

Rapoartele financiare ale Academiei de Științe a Moldovei (AȘM) nu prezintă o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil. Concluzia se conține în auditul efectuat de către Curtea de Conturi asupra raportului auditului privind situația financiară a Academiei de Științe a Moldovei încheiat la 31 decembrie 2020.

Potrivit rapoartelor financiare ale Academiei de Științe a Moldovei, la data de 31 decembrie 2020, valoarea totală a activelor gestionate de către AȘM a constituit 107,25 milioane lei. Bugetul Academiei de Științe în anul 2020 a fost executat la partea de venituri în sumă de 17,42 milioane lei, și la partea de cheltuieli – în sumă de 21,29 milioane lei.

În opinia Curții de Conturi, rapoartele financiare nu prezintă o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil, opinie influențată de mai multe aspecte, precum:

  • subevaluarea grupei de conturi „Terenuri”, urmare a necontabilizării a 17,65 ha de terenuri, proprietate publică de stat, în valoarea de 107,25 milioane lei;
  • supraevaluarea grupei de conturi „Investiții capitale în active în curs de execuție” cu suma de 71,39 milioane lei, ca rezultat al înregistrării în evidența contabilă a AȘM a valorii investițiilor desfășurate în clădirile gestionate de către instituția publică Liceul teoretic-republican „Aristotel” din subordinea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării în sumă de 69,86 milioane lei, precum și a sumei de 1,53 milioane lei, aferente elaborării documentelor de proiect pentru 3 obiecte investiționale, utilizarea ulterioară a cărora nu a fost confirmată de către entitate în cadrul auditului;
  • valorile conturilor „Plata pentru locațiune” și „Alte creanțe ale instituțiilor bugetare” au fost diminuate cu suma de 325,12 mii lei, ca rezultat al necalculării și neînregistrării la venituri a plății pentru anul 2020 a chiriei încăperilor cu suprafața totală de 626,07 m.p., situate în mun. Chișinău, str. Sprâncenoaia 5/4, utilizate de către o persoană terță în baza unui contract de locațiune expirat. Astfel, AȘM a încheiat cu persoana terță contractul de locațiune, solicitând de la locatar să restituie încăperile nelocuibile a imobilelor și terenul aferent acestora la expirarea termenului contractului nominalizat (31.12.2019). La data de 03.01.2020, imobilul respectiv a fost debranșat de la rețele de alimentare cu energie electrică, apă și canalizare, însă persoana fizică continuă să utilizeze patrimoniu public până în prezent, fără achitarea plății de locațiune. Pe acest caz, AȘM a înaintat materialele în instanța de judecată.

Auditul a fost limitat în a se expune și asupra soldurilor inițiale și finale ale contului „Stocuri de materiale de uz gospodăresc și rechizite de birou” în sumă de 1,76 milioane lei și, respectiv, 1,81 milioane lei, deoarece acestea conțin 1447 denumiri de poziții, iar în urma inventarierii selective, efectuate de către audit, pe 86 poziții cu valoare totală de 194,80 mii lei, s-au constatat lipsuri în cazul a 31 poziții în sumă de 64,30 mii lei, sau circa 33 % din valoarea soldului verificat.

Un exemplu al managementului ineficient al patrimoniului public poate servi Complexul de bunuri imobiliare din extravilanul comunei Băcioi. Astfel, ca urmare a unei colaborări instituționale deficitare între Academia de Științe a Moldovei și Agenția Proprietății Publice a fost admisă situația când administrator al terenului cu suprafață de 12,68 ha este Agenția Proprietății Publice, care însă nu a înregistrat drepturile patrimoniale asupra terenului în Registrul bunurilor imobile, iar clădirile aflate în evidența contabilă a Academiei, în sumă de 55,57 milioane lei, sunt nevalorificate.

Totodată, situația aferentă utilajului cu raze Gama, în sumă de 11,63 milioane lei, rămâne a fi neutilizat încă din anul 2012, din motiv că Guvernul Republicii Moldova nu și-a onorat obligațiunile privind construcția Centrului de Tehnologii Ionizante, care să satisfacă cerințele minime de securitate a procesului de cercetare, indicate în condițiile proiectului de grant, în baza căruia utilajul Gama a fost recepționat.

O situație precară a fost constatată și în cazul asigurării bunei gestionări a terenurilor proprietate publică de stat. Astfel, în anul 2019, AȘM a exclus din evidența contabilă 33 de terenuri, în sumă totală de circa 318 milioane lei, cu suprafața totală de circa 187,2 ha, în lipsa actelor de transmitere a terenurilor către Agenția Proprietății Publice, administrator al terenurilor respective. În prezent, o parte din terenurile nominalizate se află în folosință temporară la unii agenți economici privați (în baza unor contracte de colaborare și/sau de parteneriat public privat), nefiind clar care instituție publică este responsabilă de monitorizarea modului de folosință a acestor terenuri.

Curtea de Conturi conchide că, deficiențele nominalizate indică asupra unor iregularități care au un caracter pervaziv și semnificativ asupra rapoartelor financiare ale Academiei de Științe a Moldovei, fiind emisă opinia contrară. În context, Curtea de Conturi a înaintat recomandări menite să asigure remedierea neconformităților depistate, care urmează a fi implementate în termenii stabiliți.

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 22:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 22:43 // Slider //  Ana Panaguța

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!