Ucraina va deveni membră NATO, dar pe „termen lung”, a declarat secretarul general Jens Stoltenberg, în contextul în care Vladimir Putin continuă invazia în această țară. Acesta a subliniat, însă, că problema imediată este ca Ucraina să rămână o națiune independentă de Rusia.

„Aliații NATO au convenit că Ucraina va deveni membră a Alianței noastre, dar, în același timp, aceasta este o perspectivă pe termen lung”, a declarat Stoltenberg într-o conferință de presă cu premierul finlandez Sanna Marin, în timpul unei vizite în capitala Finlandei, Helsinki.

Stoltenberg a adăugat că „problema acum este ca Ucraina să prevaleze ca națiune independentă și suverană și, prin urmare, trebuie să sprijinim Ucraina”.

După invazia Rusiei, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut alianței militare conduse de SUA să integreze țara mai rapid în NATO. De asemenea, Ucraina a depus cererea de aderare la UE în februarie 2022, la scurt timp după ce a fost invadată, și a primit statutul de stat candidat în iunie.

Când războiul se va încheia „trebuie să ne asigurăm că istoria nu se va repeta”, a subliniat secretarul general al NATO.

„Președintele Putin nu poate continua să-și atace vecinii. El vrea să controleze Ucraina și nu plănuiește pacea, ci mai mult război. Eu văd că viitorul Ucrainei este să facă parte din Uniunea Europeană și, de asemenea, să fie membră a NATO”, a adăugat premierul finlandez Sanna Marin.

Putin a invocat extinderea spre est a granițelor NATO ca fiind unul dintre motivele care au stat la baza atacului său asupra țării vecine. Acest lucru a fost respins de Kiev și de aliații săi, care spun că invazia Moscovei nu este nimic mai mult decât o revendicare imperialistă a teritoriului.

Finlanda, care are una dintre cele mai lungi granițe din Europa cu Rusia, a dat marți startul unei dezbateri parlamentare menite să accelereze candidatura țării și să crească probabilitatea ca aceasta să-și lase în urmă vecinul și partenerul militar, Suedia.

Numeroși parlamentari finlandezi au făcut presiuni pentru ca legislația care confirmă că Finlanda acceptă termenii tratatului NATO să fie adoptată înainte de alegerile din 2 aprilie. Un vot asupra acestei chestiuni ar putea avea loc miercuri, iar adoptarea proiectului de lege va însemna că Finlanda poate acționa rapid, chiar dacă ratificările vor avea loc înainte de formarea unui nou guvern.

Speriate de invazia Rusiei în Ucraina, Finlanda și Suedia au renunțat la politicile de nealiniere militară pe care le-au urmat timp de decenii și au depus cererea de aderare la NATO în luna mai a anului trecut. Totuși, confruntându-se cu mai puține obstacole diplomatice decât Stockholm, Helsinki pare să facă progrese înaintea alegerilor generale din Finlanda din aprilie.

Cele două țări au sprijinul tuturor celor 30 de membri NATO, cu excepția a doi dintre ei, Ungaria și, în special, Turcia.

În acest sens, Stoltenberg a declarat că „atât Finlanda, cât și Suedia și-au respectat promisiunile din acordul trilateral încheiat cu Turcia în iunie anul trecut la Madrid” și „a sosit momentul să ratificăm și să primim pe deplin Finlanda și Suedia ca membri”.

Ministrul turc de externe, Mevlüt Çavuşoğlu, a declarat luni că discuțiile cu Suedia și Finlanda cu privire la candidaturile lor pentru aderarea la NATO vor fi reluate la 9 martie, suspendate în ianuarie după ce Rasmus Paludan, liderul partidului politic danez de extremă dreapta Linia Dură, a ars o copie a Coranului în fața ambasadei turce din Stockholm în ianuarie.

Însă, șeful diplomației turce a precizat că Suedia încă nu își îndeplinește obligațiile asumate prin memorandumul semnat la summitul NATO de la Madrid din iunie anul trecut, chiar dacă secretarul general al NATO și alți aliați au declarat că Stockholm și-a revizuit legislația.

„Din păcate, nu am observat pași satisfăcători din partea Suediei în ceea ce privește punerea în aplicare a memorandumului de la Madrid”, a declarat Cavusoglu. „Nu ne este posibil să spunem da candidaturii Suediei la NATO înainte de a vedea acești pași”.

Părțile au semnat în marja summit-ului NATO, din iunie 2022, de la Madrid, un Memorandum comun care subliniază angajamentul Finlandei, al Suediei și al Turciei de a-și extinde sprijinul deplin împotriva amenințărilor la adresa securității reciproce.

Ankara acuză Stockholm că adăpostește persoane pe care le consideră membri ai unor grupări teroriste și a cerut extrădarea acestora pentru a da undă verde aderării Suediei la NATO. Conducerea turcă dorește ca Finlanda și Suedia să adopte o poziție mai dură față de indivizii din interiorul granițelor lor respective, pe care îi numește teroriști, condiționând susținerea aderării celor două state nordice la NATO de extrădarea acelor persoane. Furia Turciei se concentrează asupra membrilor Partidului Muncitorilor din Kurdistan, cunoscut sub acronimul PKK, precum și asupra altor câteva grupuri politice.

PKK, pe care Ankara l-a acuzat că încearcă să formeze un stat independent în Turcia, duce o luptă armată împotriva guvernului și a fost desemnat organizație teroristă de Turcia, Statele Unite și Uniunea Europeană.

În plus, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a acuzat Suedia și Finlanda că sunt „ca niște case de oaspeți pentru organizațiile teroriste”, dar este nemulțumit în special de Suedia. Cererea principală a Ankarei este ca cele două țări să extrădeze persoanele căutate care locuiesc pe teritoriul lor.

Turcia a semnalat recent că ar putea fi dispusă să accepte Finlanda ca viitor membru NATO, dar aderarea acesteia trebuie decuplată de aderarea Suediei.

#Jens Stoltenberg #NATO #Ucraina

Tendința de scădere a aportului ape în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk continuă să se agraveze, afirmă ministrul Mediului, Gheorghe Hajder. Potrivit oficialului, în ultimele 5 zile, media zilnică a debitului de intrare a scăzut la doar 19 m³/s (față de media de 38 m³/s înregistrată la începutul lunii).

Luni indicatorul era 15 m³/s, marți – 29 m³/s, miercuri – 19 m³/s, joi – 18 m³/s, iar vineri a înregistrat un nou record negativ istoric de 14 m³/s.

„Această tendință negativă începe să afecteze direct debitele din aval. Dacă până la data de 20 august deversările din lacul de acumulare Dubăsari au fost menținute la un nivel de 77–78 m³/s, ieri debitul a fost redus la 72 m³/s, iar pentru astăzi este preconizată o scădere suplimentară până la 65 m³/s. Situația devine din ce în ce mai tensionată pentru întregul ecosistem al fluviului, pentru aprovizionarea și gestionarea resurselor de apă”, informează ministrul.

Funcționarul a mai notat pe rețelele de socializare că Ministerul Mediului se află în contact permanent cu toate instituțiile de resort, inclusiv cu autoritățile din Ucraina, iar la finalul acestei luni va avea loc o nouă ședință extraordinară cu responsabilii din țara vecină.

În context, consumatorii, agenții economici și autoritățile locale sunt rugate să monitorizeze stațiile de captare, să utilizeze responsabil apa, să reducă pierderile din rețea și să stopeze consumul nejustificat.

Și primarul Capitalei, Ion Ceban, a comunicat despre scăderea debitului în lacul de la Dubăsari. Edilul a punctat că autoritățile municipale sunt pregătite să pornească toate pompele instalate în ultima perioada la stația de captare, iar locuitorii nu vor rămâne fără apă.

„Suntem gata ca la Stația de Captare să pornim toate pompele pe care le-am instalat în ultima perioadă pentru a capta apa și a o aduce în stație, pentru ca aceasta să nu se oprească și să continuăm aprovizionarea locuitorilor. Barajul construit, la fel, ne ajută să menținem apa în zona Stației de Captare. În acest sens, avem o comunicare permanentă și un schimb de date cu prim-ministrul. Primăria Chișinău a întreprins toate măsurile posibile și necesare în situații negative, în cazul în care apa va fi diminuată pe râul Nistru”, a transmis Ion Ceban.

#apa #Gheorghe Hajder #Ion Ceban #Nistru #statii de captare