Locul din România în care a fost găsită cea mai mare bucată de aur. Avea 53 de kilograme

În anii ’40, într-o fostă mină din Munții Metaliferi, România intra în istoria Europei prin descoperirea celei mai mari pepite de aur extrase vreodată pe continent. Locul care a adus această descoperire este perimetrul aurifer Barza, situat în apropierea orașului Brad, județul Hunedoara – o zonă legendară pentru abundența de aur nativ, vizibil cu ochiul liber în minereu.

Aurul din adâncurile istoriei

Zăcămintele aurifere din Munții Metaliferi sunt exploatate de mii de ani, iar dovezile arheologice atestă activități miniere încă din perioada dacică și romană. Primele galerii subterane cunoscute datează din secolul al II-lea, în timpul dominației romane. La Roșia Montană și în Ținutul Bradului pot fi admirate și astăzi vestigii ale acelor vremuri – galerii săpate în stâncă, unelte miniere, inscripții și morminte romane.

Una dintre cele mai spectaculoase mărturii ale ingineriei miniere antice este galeria Treptele Romane de la Ruda-Barza, lungă de aproximativ 200 de metri. A fost redeschisă la finalul secolului al XIX-lea și s-a păstrat intactă până în prezent, inclusiv scările dăltuite în piatră de minerii romani.

În perioada interbelică, zona Bradului a cunoscut o nouă eră de glorie. Exploatările din perimetrul Barza – administrate de celebra Societate Mica – au produs peste 75 de tone de aur brut, echivalentul a circa 55 de tone de aur fin. După cel de-Al Doilea Război Mondial, în anii ’50, producția anuală ajunsese la peste 2,5 tone de aur, ca urmare a extinderii exploatărilor de către Ministerul Afacerilor Interne, care controla atunci minele.

Documente declasificate ale Agenției Centrale de Informații a SUA indică faptul că întreaga producție de aur și argint a României din acea perioadă era trimisă către Uniunea Sovietică, în contextul relațiilor de vasalitate impuse de regimul comunist.

Rețeaua de galerii din perimetrul Barza însuma peste 500 de kilometri, iar în primele decenii ale comunismului, aproximativ jumătate dintre ele erau încă active. Cu toate acestea, începând din anii ’60, pe fondul epuizării treptate a celor mai bogate zone, producția de aur a început să scadă semnificativ, în ciuda modernizărilor tehnologice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Zăcământul Musariu – perla auriferă a Bradului

Cea mai spectaculoasă descoperire a regiunii a fost zăcământul de la Musariu, considerat inima aurului din zona Barza. Situat în apropiere de Treptele Romane, Musariu se întindea pe o lungime de 2,5 kilometri, cu o lățime de 300 de metri și o înălțime a masivului aurifer de până la 750 de metri. Locul era deja faimos la începutul secolului XX pentru cantitățile impresionante de aur găsite la intersecțiile dintre filoane.

Descoperirea celei mai mari pepite de aur din Europa – al cărei nume a rămas legat de Musariu – a marcat apogeul unei regiuni care, de-a lungul mileniilor, a fost centrul neoficial al aurului european. De la daci și romani până la minerii secolului XX, aurul de la Brad a fost o resursă, o comoară și o legendă care încă fascinează.

„Zăcământul Musariu a fost unul dintre cele mai interesante zăcăminte din lume, caracterul său particular fiind determinat de procentul cu totul excepţional al aurului liber, din totalul aurului produs. Sunt foarte rare filoanele care să furnizeze minereu cu conţinut rentabil, fără a avea şi cuiburi de aur nativ vizibil. Aici, în zona filoanelor 20, 30 şi Ţipiş, la orizonturile – 120 de metri, la 6 decembrie 1947, s-a găsit o pepită de 53 de kilograme de aur masiv, într-o lentilă de minereu de o bogăţie excepţională.

După cum relatează cei care au avut ocazia să lucreze la extragerea aurului din asemenea puncte de concentrare, spectacolul oferit de natură era fantastic. Pare de necrezut că este posibilă prezenţa atâtor forme, în care imaginaţia găseşte asemănări izbitoare de flori, plante, insecte, animale sau obiecte create de mâna omului”, arăta geologul Grigorie Verdeş, potrivit Adevărul.

Câteva dintre pepitele de aur nativ extrase din zăcământul Musariu au fost păstrate și expuse la Muzeul Aurului din Brad, unicul de acest fel din Europa. Datorită formelor spectaculoase și inedite, unele dintre ele au primit denumiri sugestive, precum „Pana lui Eminescu”, „Balerina”, „Harta României”, „Feriga”, „Căţeluşul” sau „Răţuşca”.

Vedetele colecției sunt însă așa-numitele „șopârle din aur”, formațiuni naturale extrem de rare, evaluate la peste două milioane de euro. Acestea reprezintă nu doar o valoare geologică și estetică remarcabilă, ci și un simbol al bogăției subterane care a făcut celebră regiunea Bradului.

#zăcăminte #lac #descoperire #AUR #Romania

Jamie Dimon, omul care conduce cea mai mare bancă din Statele Unite, spune că riscul unei căderi serioase a pieței de capital americane este mult mai mare decât lasă impresia actualul optimism de pe Wall Street. Într-un interviu rar acordat BBC, președintele executiv al JP Morgan Chase avertizează că o corecție semnificativă ar putea veni „oricând între următoarele șase luni și doi ani”.

„Sunt mult mai îngrijorat decât ceilalți”, spune bancherul, ale cărui opinii cântăresc greu în lumea financiară. Pe lista sa de motive de neliniște: tensiunile geopolitice, cheltuielile bugetare necontrolate și remilitarizarea accelerată a lumii. „Nivelul de incertitudine ar trebui să fie mult mai ridicat în mintea oamenilor decât ceea ce numim normalitate”, a adăugat el.

Dimon a vorbit din Bournemouth, Marea Britanie, unde JP Morgan investește aproximativ 350 de milioane de lire sterline într-un nou campus, plus alte 3,5 milioane pentru proiecte caritabile locale.

La capitolul aprecieri diplomatice, Dimon a ținut să spună că ministrul britanic de finanțe, Rachel Reeves, „face o treabă excelentă” și că e optimist privind eforturile guvernului de a stimula inovația și de a reduce birocrația. Dar, dincolo de politețuri, a fost clar: bursele americane „au crescut prea mult, prea repede”.

Banca Angliei a comparat recent entuziasmul pentru acțiunile din sectorul inteligenței artificiale cu febra „dotcom” din anii ’90 — și avertizează că evaluările „par exagerate”, existând riscul unei „corecții bruște”.

„Inteligența artificială este reală și, în final, va da roade”, recunoaște Dimon. „Dar, ca în cazul televizoarelor sau al automobilelor, nu toți cei implicați vor câștiga. O parte din banii investiți în AI vor fi, probabil, pierduți.”

Dimon a readus în discuție și tema securității globale — o preocupare tot mai frecventă în mesajele sale publice. În scrisoarea sa anuală către acționari, avertiza că Statele Unite ar rămâne fără rachete în doar șapte zile de război în Marea Chinei de Sud.

„Oamenii vorbesc despre a stoca criptomonede. Eu spun că ar trebui să stocăm gloanțe, arme și bombe. Lumea e un loc mult mai periculos acum, și prefer siguranța în locul naivității”, a spus el fără ocol.

Un alt subiect delicat: presiunile asupra independenței Rezervei Federale, banca centrală a SUA. Dimon susține că Fed-ul trebuie să rămână autonom și afirmă că îl crede pe Donald Trump „pe cuvânt” când spune că nu va interveni politic – deși același Trump l-a numit pe actualul președinte al instituției, Jerome Powell, „imbecil” pentru că nu a redus dobânzile mai repede.

Dimon recunoaște că America „a devenit un partener ceva mai puțin de încredere” pe scena mondială, dar vede și o parte bună: presiunile Washingtonului ar fi determinat Europa să ia mai în serios subfinanțarea NATO și lipsa de competitivitate economică.

În plan diplomatic, bancherul spune că vede semne încurajatoare pentru o apropiere între SUA și India, care ar putea duce la reducerea tarifelor impuse din cauza comerțului New Delhi cu Rusia. „Am vorbit cu mai mulți oficiali americani care mi-au spus clar că se dorește acest lucru și că va fi făcut”, a afirmat el.

Întrebat dacă are planuri politice, Dimon a negat, spunând că prioritatea sa este „să păstreze JP Morgan o companie sănătoasă și dinamică”. Totuși, cu o doză de autoironie, a adăugat: „Dacă mi-ați da președinția, aș lua-o. Cred că m-aș descurca destul de bine.”