În anii ’40, într-o fostă mină din Munții Metaliferi, România intra în istoria Europei prin descoperirea celei mai mari pepite de aur extrase vreodată pe continent. Locul care a adus această descoperire este perimetrul aurifer Barza, situat în apropierea orașului Brad, județul Hunedoara – o zonă legendară pentru abundența de aur nativ, vizibil cu ochiul liber în minereu.

Aurul din adâncurile istoriei

Zăcămintele aurifere din Munții Metaliferi sunt exploatate de mii de ani, iar dovezile arheologice atestă activități miniere încă din perioada dacică și romană. Primele galerii subterane cunoscute datează din secolul al II-lea, în timpul dominației romane. La Roșia Montană și în Ținutul Bradului pot fi admirate și astăzi vestigii ale acelor vremuri – galerii săpate în stâncă, unelte miniere, inscripții și morminte romane.

Una dintre cele mai spectaculoase mărturii ale ingineriei miniere antice este galeria Treptele Romane de la Ruda-Barza, lungă de aproximativ 200 de metri. A fost redeschisă la finalul secolului al XIX-lea și s-a păstrat intactă până în prezent, inclusiv scările dăltuite în piatră de minerii romani.

În perioada interbelică, zona Bradului a cunoscut o nouă eră de glorie. Exploatările din perimetrul Barza – administrate de celebra Societate Mica – au produs peste 75 de tone de aur brut, echivalentul a circa 55 de tone de aur fin. După cel de-Al Doilea Război Mondial, în anii ’50, producția anuală ajunsese la peste 2,5 tone de aur, ca urmare a extinderii exploatărilor de către Ministerul Afacerilor Interne, care controla atunci minele.

Documente declasificate ale Agenției Centrale de Informații a SUA indică faptul că întreaga producție de aur și argint a României din acea perioadă era trimisă către Uniunea Sovietică, în contextul relațiilor de vasalitate impuse de regimul comunist.

Rețeaua de galerii din perimetrul Barza însuma peste 500 de kilometri, iar în primele decenii ale comunismului, aproximativ jumătate dintre ele erau încă active. Cu toate acestea, începând din anii ’60, pe fondul epuizării treptate a celor mai bogate zone, producția de aur a început să scadă semnificativ, în ciuda modernizărilor tehnologice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Zăcământul Musariu – perla auriferă a Bradului

Cea mai spectaculoasă descoperire a regiunii a fost zăcământul de la Musariu, considerat inima aurului din zona Barza. Situat în apropiere de Treptele Romane, Musariu se întindea pe o lungime de 2,5 kilometri, cu o lățime de 300 de metri și o înălțime a masivului aurifer de până la 750 de metri. Locul era deja faimos la începutul secolului XX pentru cantitățile impresionante de aur găsite la intersecțiile dintre filoane.

Descoperirea celei mai mari pepite de aur din Europa – al cărei nume a rămas legat de Musariu – a marcat apogeul unei regiuni care, de-a lungul mileniilor, a fost centrul neoficial al aurului european. De la daci și romani până la minerii secolului XX, aurul de la Brad a fost o resursă, o comoară și o legendă care încă fascinează.

„Zăcământul Musariu a fost unul dintre cele mai interesante zăcăminte din lume, caracterul său particular fiind determinat de procentul cu totul excepţional al aurului liber, din totalul aurului produs. Sunt foarte rare filoanele care să furnizeze minereu cu conţinut rentabil, fără a avea şi cuiburi de aur nativ vizibil. Aici, în zona filoanelor 20, 30 şi Ţipiş, la orizonturile – 120 de metri, la 6 decembrie 1947, s-a găsit o pepită de 53 de kilograme de aur masiv, într-o lentilă de minereu de o bogăţie excepţională.

După cum relatează cei care au avut ocazia să lucreze la extragerea aurului din asemenea puncte de concentrare, spectacolul oferit de natură era fantastic. Pare de necrezut că este posibilă prezenţa atâtor forme, în care imaginaţia găseşte asemănări izbitoare de flori, plante, insecte, animale sau obiecte create de mâna omului”, arăta geologul Grigorie Verdeş, potrivit Adevărul.

Câteva dintre pepitele de aur nativ extrase din zăcământul Musariu au fost păstrate și expuse la Muzeul Aurului din Brad, unicul de acest fel din Europa. Datorită formelor spectaculoase și inedite, unele dintre ele au primit denumiri sugestive, precum „Pana lui Eminescu”, „Balerina”, „Harta României”, „Feriga”, „Căţeluşul” sau „Răţuşca”.

Vedetele colecției sunt însă așa-numitele „șopârle din aur”, formațiuni naturale extrem de rare, evaluate la peste două milioane de euro. Acestea reprezintă nu doar o valoare geologică și estetică remarcabilă, ci și un simbol al bogăției subterane care a făcut celebră regiunea Bradului.

#AUR #descoperire #lac #Romania #zăcăminte

Europa se va confrunta cu un deficit de combustibil pentru avioane în trimestrul al patrulea, în pofida faptului că apelează la furnizori îndepărtați, inclusiv Coreea de Sud, iar aceasta din urmă își majorează exporturile către Europa la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, potrivit analiștilor consultați de Reuters, scrie Agerpres.

De la începutul războiului din Iran, în urmă cu peste șase luni, Europa a importat cantități din ce în ce mai mari de combustibil pentru avioane din țări precum Nigeria, Statele Unite și Canada, în contextul în care conflictul din Iran a afectat livrările din Orientul Mijlociu și a întrerupt aproximativ jumătate din importurile europene de kerosen.

Firma de consultanță Energy Aspects estimează că Europa va înregistra, în trimestrul al patrulea, un deficit de aprovizionare cu kerosen de 510.000 de barili pe zi, comparativ cu excedente de 18.000 de barili pe zi în Statele Unite și 419.000 de barili pe zi în regiunea Asia-Pacific. Tendința observată în trimestrul al treilea este, în mare parte, similară.

Datele privind fluxurile comerciale analizate de Reuters arată că, în luna septembrie, Coreea de Sud a devenit cea mai recentă sursă importantă de livrări de kerosen către Europa. Importurile europene din această țară asiatică se situează la 129.000 de barili pe zi, cel mai ridicat nivel de după luna octombrie 2022, potrivit firmei de analiză Kpler. Datele furnizate de LSEG indică volume similare.

Având în vedere că deficitul de aprovizionare cu kerosen din Europa este de așteptat să persiste, importurile continentului vor continua, a declarat James Noel-Beswick, director la firma de analiză a pieței Sparta Commodities. Diferența tot mai mare dintre prețurile de referință din Asia și cele din Europa face ca exportul de combustibil pentru avioane către Europa să fie mai profitabil, a adăugat Noel-Beswick.

Importurile de kerosen din Coreea de Sud coincid cu un nivel scăzut al stocurilor păstrate în hub-ul de rafinare și stocare a petrolului Amsterdam-Rotterdam-Anvers, care în săptămâna încheiată la 10 septembrie au atins cel mai scăzut nivel din ultimii șapte ani.

Furnizorii asiatici de combustibil pentru avioane se îndreaptă de obicei către Europa atunci când consideră că arbitrajul, adică diferența de preț dintre cele două zone, este profitabil. Datele Kpler arată că anul trecut media lunară a exporturilor s-a situat la 1,5 milioane de barili.

În paralel, datele oficiale arată că producția de kerosen a Coreei de Sud a atins în iulie cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani, aproape 13,89 milioane de barili, în timp ce exporturile au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani și jumătate. Unul din factorii care a contribuit la această majorare a producției este creșterea ratelor de procesare a țițeiului în rafinării, iar traderii estimează că volumele de prelucrare a țițeiului din luna august vor fi mai ridicate decât cele din iulie.