Preşedintele Emmanuel Macron a declarat pentru prima dată, că susţine o nouă legislaţie referitoare la sfârşitul vieţii care ar permite ceea ce el a numit „ajutor pentru a muri” şi doreşte ca guvernul său să prezinte proiectul de lege în parlament în luna mai, relatează AFP şi Reuters.

Vecinii Franţei, Elveţia, Belgia şi Olanda au adoptat deja legi care permit, în anumite cazuri, moartea asistată medical. Însă Franţa s-a opus acestui pas, în parte sub presiunea Bisericii Catolice.

După mai multe luni de reflecţie şi mai multe amânări, Emmanuel Macron a dezvăluit duminică modelul său francez pentru „sfârşitul vieţii”: este vorba despre un „ajutor pentru moarte” care ar permite anumitor pacienţi, în „condiţii stricte”, să primească o „substanţă letală”.

Într-un interviu publicat în La Croix şi Libération, şeful statului a declarat că proiectul de lege al guvernului, care ar urma să includă şi o secţiune de consolidare a îngrijirii paliative, va fi prezentat Consiliului de Miniştri în aprilie şi va avea o primă lectură în Adunarea Naţională în mai, înainte de alegerile europene din iunie. Procesul parlamentar se anunţă a fi unul lung, rezultatul final fiind puţin probabil înainte de 2025.

Legea Claeys-Leonetti referitoare la sfârşitul vieţii, adoptată în 2016, autorizează sedarea profundă, dar numai pentru persoanele al căror prognostic este ameninţat pe termen scurt.

În interviul acordat ziarului Liberation, Macron a declarat că nu doreşte să numească noua legislaţie eutanasie sau sinucidere asistată, ci mai degrabă „ajutor pentru a muri”.

„Ea nu creează, strict vorbind, un nou drept şi nici o libertate, dar trasează o cale care nu exista până acum şi care deschide posibilitatea de a solicita asistenţă pentru moarte în anumite condiţii stricte”, a spus el.

CINE POATE RECURGE LA ASISTENŢĂ PENTRU MOARTE

Această posibilitate se va aplica doar persoanelor adulte, cu condiţia ca acestea să fie „capabile de un discernământ deplin şi complet” – ceea ce exclude, de exemplu, pacienţii psihiatrici sau bolnavii de Alzheimer -, să sufere de o patologie „incurabilă”, cu un „prognostic de ameninţare a vieţii pe termen scurt sau mediu”, şi să treacă printr-o suferinţă „intratabilă” care nu poate fi ameliorată.

În cazul în care un pacient doreşte să acceseze acest nou „ajutor”, el poate face o cerere şi va primi avizul „colegial” al echipei medicale în termen de două săptămâni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dacă avizul este favorabil, pacientul va primi o reţetă pentru un produs letal, valabilă timp de trei luni, pe care o va putea lua singur. Sau, în cazul în care nu este în măsură să facă acest lucru – în special în cazul anumitor boli neurodegenerative, cum ar fi boala Charcot – poate fi asistat de un membru al corpului medical sau de un voluntar la alegerea sa.

Persoana poate „să se retragă în orice moment”, a precizat preşedintele. Deşi acest act ar putea fi asimilat unei forme de sinucidere asistată, el a insistat că a dorit să evite acest termen sau pe cel de eutanasie, deoarece „consimţământul” pacientului este esenţial, iar „decizia medicală are un rol de jucat”, „cu criterii precise”.

Modificarea legii din 2016 privind sfârşitul vieţii, care admite „sedarea profundă şi continuă” în caz de suferinţă intolerabilă, atunci când prognosticul vital pe termen scurt este la o cotă minimă, a fost o promisiune de campanie a lui Emmanuel Macron.

#lege #Macron #moarte

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.