Locatarii a cinci blocuri de locuit din țară vor beneficia de sisteme moderne de distribuție a agentului termic pe orizontală și de sisteme de aprovizionare cu apă caldă menajeră, iar trei spitale – de sisteme fotovoltaice de generare a energiei electrice. Lucrările sunt finanțate de Uniunea Europeană prin intermediul programului „Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova”, implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

Gestionarii blocurilor locative sunt invitați să depună cereri de finanțare până pe 29 august curent, iar managerii spitalelor – până pe 2 septembrie.

Printre condițiile de selectare a blocurilor se numără disponibilitatea de a contribui cu minim 20% din valoarea proiectului, posibilitatea tehnică de realizare a intervenției și mai puțin de 10% din apartamente debranșate de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică.

Sistemele orizontale de distribuție a agentului termic sunt mult mai eficiente decât cele verticale și permit instalarea contoarelor individuale de agent termic și apă caldă menajeră la fiecare apartament, astfel fiind reglată individual temperatura din locuință și, respectiv, mărimea facturii. Formularul și condițiile de participare la concurs pot fi găsite AICI.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, trei spitale republicane și/sau raionale vor fi dotate cu sisteme de panouri fotovoltaice, aplicând mecanismul de contorizare netă, pentru a reduce cheltuielile pentru energie. Capacitatea centralelor electrice va fi de până la 200 kW, iar lucrările vor include proiectarea, instalarea sistemului fotovoltaic și punerea în funcțiune a acestuia, cu respectarea tuturor cerințelor stabilite de legislația în vigoare.

Pentru a beneficia de suport la instalarea sistemelor fotovoltaice, instituțiile medicale trebuie să aibă un consum anual mediu de minim 150 MWh anual în ultimii trei ani, acoperișuri în stare tehnică bună, rețea electrică internă corespunzătoare, un electrician autorizat. La selectarea instituțiilor beneficiare se va lua în calcul și numărul de paturi pentru care a fost proiectată instituția, numărul total anual de pacienți, repartizarea egală în profil teritorial (Nord, Centru și Sud). Detalii pot fi găsite AICI.

Cu un buget de 10 milioane de euro, Programul „Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova” este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD. Acesta sprijină autoritățile publice din Republica Moldova și grupurile vulnerabile în contextul creșterii prețurilor la gazele naturale.

Programul contribuie la reducerea vulnerabilității energetice printr-un program de încurajare a schimbării electrocasnicelor vechi cu unele noi, mai eficiente energetic, susținerea măsurilor de eficiență energetică în clădirile rezidențiale și instalarea panourilor fotovoltaice într-o serie de edificii publice.

#criza energetică #incalzire #panouri fotovoltaice #PNUD #Republica Moldova #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.