„Împreună am câștigat această bătălie și obiectivul nostru a fost îndeplinit”. Declarația aparține președintei Maia Sandu și a fost făcută, joi seara, după ce Curtea Constituțională (CCM) a confirmat rezultatele referendumului republican constituțional privind aderarea Republicii Moldova la UE din 20 octombrie 2024.

ULTIMA ORĂ! Curtea Constituțională a validat rezultatele referendumului pentru aderarea la Uniunea Europeană

„Curtea Constituțională a decis: integrarea europeană va fi introdusă în Constituție! Împreună am câștigat această bătălie și obiectivul nostru a fost îndeplinit. Este meritul vostru, dragi cetățeni – datorită votului vostru, am fost mai puternici decât furtul lor. Duminică mai avem o bătălie de dat, pentru ca aderarea la Uniunea Europeană să devină o realitate cât mai repede. Dragi cetățeni, lucrurile mari se fac pe pași. Primul pas a fost făcut. A rămas pasul 2 – duminică să câștigăm alegerile. Iar imediat după aceasta, să ne asigurăm că devenim stat membru al UE până în 2030. Ieșiți la vot, căci altfel riscăm să pierdem tot ce avem”, a transmis Maia Sandu pe rețelele sociale.

Mai devreme, președinta CCM, Domnica Manole, a declarat că la plebiscit au fost incluși în listele electorale 3 020 814 alegători, dintre care 2 711 615 înscriși în listele electorale de bază și 309 199 – în listele electorale suplimentare. Au primit buletine de vot 1 532 264 de alegători (50,72%), adică mai mult de o treime din numărul de alegători înscriși în listele electorale.

La întrebarea supusă referendumului: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”, urmată de textul legii pentru modificarea Constituției, din numărul total de voturi, 749 719 au fost pentru opțiunea „Da”, iar 739 155 – opțiunea „Nu”. Astfel, se constată că proiectul legii pentru modificarea Constituției Republicii Moldova privind desfășurarea referendumului republican constituțional a fost adoptată prin referendum la 20 octombrie 2024, a menționat Domnica Manole.

Constituția se va republica în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Hotărârea Curții este definitivă și nu poate fi supusă vreo unei căi de atac.

Judecătorii Sergiu Țurcan și Vladimir Țurcan au exprimat opinii separate. Examinarea sesizării CEC a avut loc pe fundalul unei acțiuni de protest, organizate de către Partidul Comuniștilor, care au invocat nereguli și chiar falsificări ale rezultatelor plebiscitului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Maia Sandu #referendum

Peste 80% dintre locuitorii Găgăuziei spun că intenționează să participe la alegerile pentru Adunarea Populară din 15 noiembrie, însă mai mult de jumătate pun la îndoială corectitudinea scrutinului. Potrivit unui sondaj realizat în regiune de Institutul de Politici Publice, dintre cei care nu au încredere în corectitudinea alegerilor, peste 41% invocă riscul cumpărării voturilor, iar mai mult de 26% indică influența autorităților centrale.

Într-o conferință de presă la IPN, directorul executiv al IPP, Arcadie Barbăroșie, a declarat că 39% dintre respondenții din Găgăuzia evaluează negativ activitatea actualei Adunări Populare, în timp ce 9,3% o apreciază pozitiv. Alți 41% au o poziție neutră.

Arcadie Barbăroșie a precizat că, dincolo de scrutinul din Găgăuzia, sondajul a urmărit și opiniile locuitorilor din Găgăuzia și raionul Taraclia privind direcția de dezvoltare a Republicii Moldova și orientarea externă a țării. Mai mult de jumătate dintre respondenți ar opta pentru Uniunea Eurasiatică în cazul unei alegeri între aceasta și Uniunea Europeană. Totodată, 74% consideră puțin probabil sau exclud ca Republica Moldova să adere la UE, în timp ce 19% consideră acest lucru destul de sau foarte probabil.

În ceea ce privește viitorul Republicii Moldova, 42% optează pentru un stat federal independent, care să includă Găgăuzia și regiunea transnistreană. Un stat unitar independent este menționat de 17%, în timp ce 16% văd Găgăuzia și regiunea transnistreană în componența Federației Ruse. Doar 7% indică Uniunea Europeană.

Situația economică din Găgăuzia este evaluată negativ de majoritatea respondenților: aproximativ 73% se declară nu foarte mulțumiți sau deloc mulțumiți de aceasta. Printre principalele probleme indicate se numără prețurile, viitorul copiilor și sărăcia.

Cât ține de încrederea în instituții, biserica și primăriile se află pe primele poziții, urmate de bănci și poliție. La nivel regional, bașcanul și Adunarea Populară a Găgăuziei înregistrează un nivel de încredere mai ridicat decât instituțiile centrale ale statului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sondajul a fost realizat în perioada 23 august-14 septembrie, pe un eșantion de 264 de respondenți, dintre care 202 din UTA Găgăuzia și 62 din raionul Taraclia. Cercetarea face parte din Barometrul Opiniei Publice, septembrie 2026, realizat de Institutul de Politici Publice, cu date colectate de ATES Research Group și sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova. Marja de eroare pentru întregul eșantion este de ±5,6%.

#alegeri #Gagauzia #sondaj