Curs valutar
  • EUR
    20.1616
    0.1577%
  • USD
    18.1049
    0.8788%
  • RUB
    0.2185
    0.8238%
  • RON
    3.7719
    0.1405%
  • UAH
    0.3994
    1.2268%

Toate știrile

12 noiembrie 2026

Marea Britanie își propune să finanțeze Ucraina din banii oligarhului Abramovici

10 Mart. 2025, 20:01
 // Categoria: Economie // Autor:  Elena Putregai
10 Mart. 2025, 20:01 // Economie //  Elena Putregai

Guvernul britanic se pregătește să îl dea în judecată pe miliardarul rus Roman Abramovici, în încercarea de a debloca peste 2 miliarde de lire sterline rezultate din vânzarea clubului de fotbal Chelsea, pentru a le direcționa spre sprijinirea Ucrainei, scrie The Guardian.

Marea Britanie a transferat aproape 1 miliard de dolari Ucrainei din veniturile activelor rusești blocate

Un oficial britanic a declarat că există un conflict fundamental între guvern și Abramovici în ceea ce privește destinația acestor fonduri. Deși nu s-a luat încă o decizie finală, autoritățile britanice doresc să preia controlul banilor pentru a continua finanțarea Ucrainei, în contextul în care Donald Trump a decis să înghețe ajutorul militar și să oprească schimbul de informații cu Kievul.

Fostul patron al Chelsea a vândut clubul în 2022, pentru 2,5 miliarde de lire sterline, la presiunea guvernului britanic, după începerea războiului din Ucraina. În acel moment, Abramovici se afla deja sub sancțiuni și a primit licență specială pentru vânzare, cu condiția ca banii să fie folosiți pentru sprijinirea victimelor războiului.

În prezent, fondurile sunt blocate într-un cont bancar britanic, iar autoritățile lucrează la crearea unui fond independent care să le gestioneze. Însă guvernul britanic și Abramovici nu reușesc să ajungă la un consens: miniștrii insistă ca banii să fie folosiți exclusiv pentru Ucraina, în timp ce miliardarul rus susține că aceștia ar trebui distribuiți și în afara Ucrainei.

Pe lângă disputa privind aceste fonduri, Abramovici se confruntă și cu presiuni fiscale. La sfârșitul lunii ianuarie, au apărut informații că el ar putea datora până la 1 miliard de lire sterline autorităților fiscale britanice, din profiturile obținute prin investiții în fonduri speculative în ultimele două decenii.

Situația banilor lui Abramovici face parte dintr-o dispută mai amplă între țările europene, care nu au reușit să ajungă la un acord privind utilizarea celor 350 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate în Europa.

Ministrul britanic de externe, David Lammy, susține confiscarea acestor active și utilizarea lor pentru ajutorarea Ucrainei sau achiziționarea de arme din SUA. Pe de altă parte, Franța și Germania se opun acestei măsuri, considerând că ar încălca principiul de drept internațional conform căruia activele suverane trebuie să rămână protejate. Trezoreria Marii Britanii împărtășește aceste preocupări, avertizând că o astfel de măsură ar putea descuraja investitorii să își plaseze banii în Marea Britanie.

Disputa asupra acestor fonduri subliniază diviziunile dintre aliații occidentali cu privire la politica față de Rusia și la modul în care pot fi utilizate sancțiunile financiare ca armă economică împotriva Kremlinului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

11 Nov. 2026, 22:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
11 Nov. 2026, 22:40 // Slider //  Ana Panaguța

Un posibil summit între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar putea deveni unul dintre cele mai importante evenimente diplomatice ale anului. Planul se lovește însă de neînțelegeri între Washington și Beijing: în timp ce Trump vrea discuții directe și libere, liderul chinez insistă asupra unui format strict controlat. În spatele disputei se află mize majore, de la războiul din Ucraina și controlul armamentului nuclear până la viitorul ordinii mondiale, informează adevărul.ro.

Beijingul dorește o reuniune strict organizată, cu declarații pregătite în avans și puțin spațiu pentru discuții spontane. Administrația Trump preferă însă un format mai liber, care să le permită celor trei lideri să poarte un dialog direct.

China încearcă să evite imprevizibilul, în timp ce Statele Unite insistă asupra unui format mai flexibil pentru o eventuală întâlnire trilaterală între liderii american, chinez și rus.

Potrivit publicației The Wall Street Journal (WSJ), Beijingul dorește ca summitul să se desfășoare după un scenariu stabilit în prealabil. Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar urma să citească declarații pregătite dinainte, iar posibilitatea unor discuții libere ar fi limitată.

Administrația președintelui american Donald Trump susține, în schimb, un format mai deschis, care să le permită celor trei lideri să facă schimb de opinii. Întâlnirea ar putea avea loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în China pentru 18–19 noiembrie.

Diferențele dintre Washington și Beijing în privința formatului și agendei ridică semne de întrebare asupra șanselor ca reuniunea să aibă loc, deși Statele Unite, China și Rusia și-au exprimat disponibilitatea de a lua în calcul o asemenea întâlnire.

Controlul armamentului nuclear, un punct sensibil

Donald Trump a transmis clar că dorește să discute despre controlul armelor nucleare.

China deține un arsenal nuclear mult mai mic decât Statele Unite și Rusia, însă îl extinde rapid. Beijingul a manifestat de multă vreme reticență față de negocierile privind limitarea armamentului nuclear.

Duminică, 8 noiembrie, Trump și-a exprimat speranța că, în cadrul unei întâlniri cu Xi Jinping și Vladimir Putin, vor putea fi abordate „numeroase subiecte, inclusiv denuclearizarea”.

Pentru China, participarea la negocieri trilaterale privind controlul armamentului ar putea însă consacra o situație de inegalitate între arsenalele nucleare, în avantajul Washingtonului și Moscovei. Un asemenea rezultat este inacceptabil pentru Xi Jinping, care conduce cel mai amplu program de extindere a arsenalului nuclear chinez din istoria țării.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul nu va accepta să participe la astfel de negocieri.

Ultimul mare acord privind armele nucleare dintre Statele Unite și Rusia, cunoscut drept Noul START (START III), a expirat în februarie anul acesta. În consecință, cele mai mari două arsenale nucleare din lume au rămas, pentru prima dată după decenii, în afara unui acord care să le limiteze.

Administrația Trump a susținut că orice viitor acord de control al armamentului nuclear ar trebui să includă și China, al cărei arsenal se extinde într-un ritm mai rapid decât cele american și rus.

Miza Rusiei și poziția Beijingului

Apelul lui Vladimir Putin pentru organizarea unei întâlniri trilaterale ar putea urmări valorificarea unei eventuale relaxări a poziției lui Trump față de Kremlin.

Potrivit analizei citate de WSJ, liderul rus ar putea încerca să obțină, cu sprijinul Chinei, progrese în direcția încheierii războiului împotriva Ucrainei în condiții favorabile Moscovei, fără participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul este dispus să accepte o reuniune în trei, dar numai dacă aceasta este pregătită în detaliu. China dorește o agendă convenită în prealabil și un rezultat stabilit înaintea întâlnirii.

Beijingul ar fi dispus să discute despre Ucraina și alte subiecte importante în acest cadru. În lipsa unei pregătiri prealabile, însă, China ar prefera organizarea unor întâlniri bilaterale separate.

Un oficial de rang înalt din administrația Trump a afirmat că Xi Jinping pare să evite dialogurile spontane cu omologii săi. Această insistență asupra unui format strict controlat ridică întrebări cu privire la disponibilitatea liderului chinez de a participa la discuții directe, a adăugat reprezentantul american.

Surse apropiate Beijingului, citate de WSJ, susțin că Xi ar dori să creeze imaginea unei întâlniri trilaterale istorice, cu fotografii oficiale, declarații comune și un puternic impact propagandistic, fără a-și asuma riscul unor discuții imprevizibile.

De ce evită Xi Jinping discuțiile spontane

Kurt Campbell, fost adjunct al secretarului de stat al SUA, consideră că o asemenea întâlnire ar implica riscuri importante pentru liderul chinez.

„Cred că, pentru Xi, este o situație foarte riscantă și extrem de imprevizibilă. Beijingul ar prefera să își gestioneze separat relațiile cu Washingtonul și Moscova, obținând avantaje de la fiecare”, a declarat Campbell.

Preferința Chinei pentru discursuri pregătite și rostite pe rând este în concordanță cu practicile sale diplomatice obișnuite.

Întâlnirile lui Xi Jinping cu liderii străini sunt, de regulă, planificate cu mare atenție, uneori până la nivel de minut. Subiectele sunt stabilite dinainte, iar spațiul pentru spontaneitate este redus.

Această prudență este cu atât mai pronunțată în contextul pregătirilor pentru o amplă schimbare a conducerii Partidului Comunist Chinez, la cel de-al 21-lea Congres, programat pentru sfârșitul anului 2027. Se estimează că Xi va numi atunci o nouă generație de colaboratori loiali în funcțiile de conducere.

Potrivit surselor WSJ apropiate Beijingului, în timp ce Xi gestionează epurări politice, numiri în funcții-cheie și problema succesiunii, o întâlnire cu Trump și Putin desfășurată într-un format necontrolat reprezintă exact genul de variabilă imprevizibilă pe care China dorește să o evite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!