Curs valutar
  • EUR
    19.9863
    0%
  • USD
    17.0881
    0%
  • RUB
    0.2050
    0%
  • RON
    3.8050
    0%
  • UAH
    0.3831
    0%

Toate știrile

23 august 2026

Metsola speră că UE va deschide negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova până la sfârşitul anului

27 Sept. 2023, 17:52
 // Categoria: Politica // Autor:  Elena Putregai
27 Sept. 2023, 17:52 // Politica //  Elena Putregai

Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, speră că UE va deschide negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova până la sfârşitul anului, cerând ca speranţele acestor ţări candidate să nu fie dezamăgite, potrivit AFP.

Într-un interviu acordat marţi pentru European Newsroom, care reuneşte agenţii europene de presă, Metsola a fost întrebată despre data de 2030 propusă de preşedintele Consiliului, Charles Michel, pentru extinderea UE.

„În loc să ne concentrăm pe dată – să spunem că este bine că există o dată pe masă–, mai bine să ne concentrăm pe deschiderea negocierilor de aderare până la sfârşitul anului”, a declarat malteza, care provine din grupul PPE (dreapta).

„Dacă Ucraina şi Moldova sunt pregătite, negocierile de aderare ar trebui să poată începe, iar paşii ar putea fi făcuţi treptat. Fiecare ţară merge pe drumul său, dar să nu dezamăgim milioanele de oameni care consideră Europa ca fiind casa lor”, a îndemnat ea.

Preşedinta Parlamentului European şi-a arătat întotdeauna sprijinul pentru Ucraina şi pentru aderarea acesteia la UE. Ea a fost primul reprezentant al unei instituţii a UE care a vizitat Kievul în aprilie 2022, după începerea invaziei ruse în Ucraina.

În iunie 2022, UE a acordat Ucrainei statutul de candidat la aderare, într-un gest extrem de simbolic, alături de Moldova. În schimb, a negat Georgiei acest statut, cerând mai multe reforme de la Tbilisi.

Pentru a trece la pasul următor, care este deschiderea negocierilor de aderare, Comisia Europeană a definit şapte repere pentru Kiev. Acestea sunt condiţii care trebuie îndeplinite, în special în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei larg răspândite şi reformele judiciare.

Într-o evaluare intermediară din iunie, Comisia a constatat că au fost îndeplinite două criterii, iar celelalte cinci erau „la un anumit nivel de progres”.

Executivul UE urmează să prezinte un raport la sfârşitul lunii octombrie cu privire la progresele înregistrate de Ucraina şi Republica Moldova şi să decidă dacă să deschidă sau nu negocierile de aderare, înainte ca cele 27 de state membre să abordeze problema la summitul de la Bruxelles de la jumătatea lunii decembrie.

Aceste negocieri pot necesita timp pentru a duce la aderare.

Cinci ţări din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia) au, de asemenea, statutul de ţară candidată. Unele dintre ele au fost angajate în negocieri de aderare, în câteva cazuri cu mai mult de zece ani în urmă. Negocierile cu Turcia sunt blocate de mai mulţi ani.

Realitatea Live

23 Aug. 2026, 15:54
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
23 Aug. 2026, 15:54 // Slider //  Ana Panaguța

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!