Statisticile sunt absolut descurajante – bărbații din Moldova se sinucid de aproape șapte ori mai des decât femeile. Newsmaker.md a scris cu referire la datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru anul 2019 că, în Republica Moldova au fost comise 593 de sinucideri, dintre care 87 au fost sinucideri de femei și 506 au fost sinucideri de bărbați. Totodată, potrivit Băncii Mondiale pentru același an, rata sinuciderilor pentru bărbați a fost de 26,1 decese la 100 de mii de populație, în timp ce același indicator pentru femei a fost de 4,1 decese. Rata globală a sinuciderilor la noi în țară este de 14,7 decese la 100.000 de locuitori. Spre comparație, în România acest nivel este de 9,7 decese la 100.000 de locuitori, în Ucraina – 21,6.

Este de remarcat faptul că datele Agenției Naționale de Sănătate Publică a Moldovei (ANSP) pentru 2019 conțin date privind 467 de cazuri de sinucidere în Moldova în rândul populației adulte și opt cazuri în rândul minorilor. Potrivit ANSP, 487 de persoane s-au sinucis în Moldova în 2020, dintre care trei erau copii sub 18 ani. Astfel, numărul mare de sinucideri masculine din Moldova corespunde statisticilor globale: în lume, bărbații au șanse de două ori mai mari decât femeile de a se sinucide (12,6 la 100.000 pentru bărbați și 5,4 la 100.000 pentru femei).

Amintim că, la sfârșitul lunii ianuarie, Chișinăul a fost șocat de vestea morții actorului Teatrului Național „Eugene Ionescu”, Ștefan Bouroșu. Oamenii legii iau în considerare varianta sinuciderii, deoarece nu au fost găsite semne de moarte violentă. Există o anchetă.

Din când în când, informațiile despre cazuri de sinucidere ajung în puținele rapoarte ale poliției și în titlurile de știri: în septembrie anul trecut, un locuitor de 82 de ani din Soroca s-a sinucis, a lăsat un bilet de adio. În mai 2022, un bărbat de 39 de ani s-a sinucis în centrul orașului Anenii Noi; în aprilie, un adolescent de 16 ani a fost găsit mort în apropierea unei case din sectorul Râșcani al capitalei. În octombrie 2021, un bărbat de 83 de ani a fost găsit spânzurat la Centrul COVID din Chișinău situat pe teritoriul MoldExpo. …

Psihologii abordați de sursa citată spun că unul dintre principalele motive pentru rata ridicată de sinucidere în rândul bărbaților este stereotipurile sociale.

„Pentru bărbați, există mai mulți factori de risc. Este mai puțin probabil să caute ajutor în ceea ce privește sprijinul social, de exemplu, este mai puțin probabil să apeleze la prieteni atunci când experimentează sentimente dificile. Putem spune că bărbații sunt mai puțin probabil să caute ajutor de la oamenii apropiați din cauza stereotipurilor, precum „un bărbat ar trebui să fie puternic și să nu spună nimănui despre problemele lui”, explică psihoterapeutul Dmitri Iachim.

Potrivit expertului, o astfel de ignorare a propriilor sentimente este mai probabil să dăuneze bărbaților: „O sursă importantă de sprijin și asistență – asistența socială – este tăiată”. De asemenea, bărbații mai puțin probabil vor apela la medici în cazul unei deteriorări accentuate a bunăstării – în special la psihologi, neurologi și psihiatri.

„Totul este legat de aceeași logică și stereotipuri pe care un bărbat trebuie să le îndure și să le facă față singur. Pe de altă parte, un răspuns social acceptabil pentru rezolvarea problemelor emoționale este consumul de alcool. Adică să bei un pahar cu prietenii pentru a scăpa de tensiune este normal; iar mersul la medic nu este normal si inacceptabil. Acest lucru este luat ca un semn de slăbiciune. Și ca urmare, un bărbat, chiar dacă nu se sinucide, intră în categoria celor care „păsc totul în ei înșiși”. Și au un procent foarte mare de boli cardiovasculare și comportament de risc”.

Psihoterapeutul mai constată că este important să se acorde acces la asistență psihologică nu numai în orașe, ci și în mediul rural.

„În timp ce în orașe bărbații pot apela la specialiști, în sate această opțiune este foarte limitată. Este important să nu ne concentrăm doar pe orașe, ci să extindem asistența psihologică și medicală la sate”, conchide psihoterapeutul.

În Moldova există 40 de Centre comunitare de sănătate mintală, deschise în cadrul proiectului moldo-elvețian „MENSANA” – „Sprijin pentru reforma serviciului de sănătate mintală în Moldova”. Cu toate acestea, nu există încă o linie telefonică de stat pentru asistență psihologică. Pentru ajutor și sprijin, puteți contacta specialiștii Liniei Verzi de Prevenire a Sinuciderii din cadrul ONG-ului ALTRUISM. Chat anonim direct pe site-ul www.pentruviata.md funcționează luni și joi de la 20.00 la 22.00. Elena Mudrîi, secretarul de presă al Ministerului Sănătății, a declarat pentru aceeași sursă citată că ministerul lucrează deja la o inițiativă de creare a unei astfel de linii telefonice.