Deschiderea celei de-a doua ediții a Moldova Security Forum (MSF), organizată la Chișinău pentru zilele de 18-19 noiembrie 2025, a fost marcată de mesaje cu greutate strategică. Intervenția secretarului general adjunct NATO, Radmila Șekerinska, a construit cadrul conceptual al întregului forum, evidențiind nu doar situația de securitate a Republicii Moldova, ci și direcția clară de sprijin pentru integrarea europeană.
În centrul atenției s-a aflat declarația Radmilei Șekerinska care a transmis că: „Republica Moldova are dreptul de a-și decide propriul viitor, fără interferențe din afară. NATO susține integritatea teritorială și suverenitatea Republicii Moldova. Noi, de asemenea, susținem calea dvs. în ceea ce privește integrarea în UE. Ne dorim ca toți cetățenii dvs. să aibă parte de un viitor prosper și pe care îl merită”.
Acest fragment a fost interpretat de oficiali și experți ca o reconfirmare publică, fermă și neechivocă a sprijinului NATO pentru direcția strategică aleasă de Chișinău. Declarația a inaugurat o redefinire a poziției Alianței față de Republica Moldova, subliniind atât respectarea neutralității constituționale, cât și disponibilitatea de a contribui la modernizarea capacităților de reziliență ale statului.
Un element important al discursului l-a reprezentat prezentarea pachetului de apărare oferit de NATO pentru consolidarea capacităților moldovenești împotriva dezinformării și amenințărilor cibernetice.
„Parteneriatul NATO cu Republica Moldova a durat mai mult de 30 de ani. Pe parcursul acestei perioade, noi am respectat pe deplin neutralitatea dvs. constituțională și independența politică. Dialogul nostru cu operarea practică a sporit semnificativ prin faptul că venim cu un pachet de apărare, prin care NATO și aliații săi își oferă suportul Republicii Moldova pentru a consolida reziliența contra dezinformării și amenințărilor cibernetice”, a adăugat Radmila Șekerinska.
Discursul de la sediul NATO a punctat și contextul regional, accentuând faptul că Moldova și NATO împărtășesc riscuri comune în vecinătatea imediată a războiului din Ucraina. Un segment suplimentar, mai puțin discutat în spațiul public până acum, a subliniat recunoștința NATO pentru contribuțiile Moldovei la securitatea internațională.
Radmila Șekerinska a mulțumit explicit: „NATO și Republica Moldova împreună fac fața agresiunii rusești peste frontieră, în Ucraina. Avem un obiectiv comun de pace și stabilitate. Și noi, de asemenea, partajăm provocări similare. Vreau să aduc mulțumiri Republicii Moldova pentru contribuția de valoare pentru securitatea internațională, inclusiv contribuția pentru misiunea NATO care este realizată în Kosovo”.
În următoarea ordine a formului, a fost transmis mesajul comisarului european pentru Apărare, Andrius Kubilius, care a completat poziția NATO, prezentând Moldova nu doar ca beneficiar, dar și ca furnizor de lecții de reziliență europeană. Un moment cu semnificație geopolitică aparte l-a constituit declarația sa finală: „Viitorul Republicii Moldova este în UE. Viitorul Ucrainei este în UE.”
În cadrul MSF, au fost programate paneluri în care și alți oficiali NATO au trebuit să intre în profunzime pe teme legate de reziliență, cooperare regională și gestionarea crizelor, printre aceștia: Michaela Guerard Simak, șefa Biroului de Legătură NATO în Republica Moldova, care a vorbit la panelul dedicat transformării provocărilor comune în catalizatori de reziliență; Orlin Nikolov, director al Centrului de Excelență NATO pentru Managementul Crizelor și Răspuns la Dezastre, solicitat pentru a aborda importanța arhitecturilor instituționale robuste și a mecanismelor de cooperare inter-instituțională în contracararea tacticilor hibride; dar și Janis Karlsbergs, expert NATO StratCom, important pentru analiza sa despre rolul comunicării strategice în menținerea încrederii publice și modul în care gestionarea corectă a informației poate limita efectele distructive ale campaniilor de dezinformare.
Este de menționat că, la același eveniment, președinta Maia Sandu a anunțat că autoritățile de la Chișinău pregătesc un plan național de reziliență, bazat pe experiența alegerilor prezidențiale și parlamentare din 2024 și, respectiv, 2025. Documentul va acoperi mai mulți piloni ai securității naționale – de la combaterea dezinformării și securitatea cibernetică până la consolidarea justiției, iar pentru implimentarea acestuia va fi nevoie de sprijinul partenerilor externi.
