În Republica Moldova, combaterea dezinformării și contracararea interferențelor și manipulării informaționale străine (FIMI) este în principal responsabilitatea actorilor de la nivel central. În timp ce reziliența la nivel local este susținută în principal prin inițiative ale societății civile și mass-media. Pentru a consolida reziliența informațională la nivelul comunităților locale, este necesară o abordare axată pe combaterea dezinformării, promovarea gândirii critice, alfabetizarea media și dezvoltarea mass-mediei locale. În contextul atacurilor hibride din partea Federației Ruse împotriva Republicii Moldova, Chișinăul trebuie să asigure un nivel minim de conștientizare pe aspectele legate de FIMI. Fără aceasta, consolidarea rezilienței informaționale la nivel local va fi incompletă și ineficientă.

În acest context, Alina Doroftei, expertă în domeniul diplomației și relațiilor externe, a elaborat pentru Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) o notă analitică în care analizează provocările și instrumentele necesare pentru combaterea dezinformării și contracarării interferențelor și manipulării informaționale străine, care sunt actorii centrali cu rolul consolidării rezilienței informaționale la nivelul întregii societăți, precum și ce modalități de cooperare între autorități și comunitate pot fi utilizate/create în vederea creării unor mecanisme participative, orientate către nevoile comunităților.

Potrivit autoarei lupta împotriva dezinformării este una de lungă durată în Republica Moldova, atingând faze acute după agresiunea rusă împotriva Ucrainei și constituind un pilon esențial al atacului hibrid rusesc asupra Republicii Moldova. Deși s-au întărit unele pârghii punitive aplicate de SIS mai ales în perioada stării de urgență și recent și de CA, este necesară o abordarea mai complexă a combaterii dezinformării, inclusiv la nivel local, care să includă elemente legate de gândire critică, dezvoltarea mass-media și pregătirea jurnaliștilor, iar la nivel central dezvoltarea cooperării cu rețelele sociale, consolidarea comunității debunk-erilor, comunicare strategică din partea autorităților.

Totodată, dezinformarea nu reprezintă doar o amenințare de securitate persistentă, dar are și o asociere demonstrabilă cu un actor extern, Rusia. Strategia națională de securitate a Republicii Moldova (intrată în vigoare la 17 ianuarie 2024) se referă la „operațiunile de tip hibrid desfășurate de Federația Rusă împotriva Republicii Moldova în domeniile politic, economic, energetic, social, informațional, cibernetic etc., cu scopul subminării ordinii constituționale, deraierii cursului european al țării și/sau dezintegrării statului”. Ținta atacului hibrid rusesc la nivel local pare să fie păstrarea și chiar adâncirea clivajelor din societate pe criterii lingvistice și identitare.

„Conform sondajului Institutului Republican Internațional din iulie 2024 , autoritățile locale reprezintă instituția cu cea mai ridicată încredere publică (74%), depășind chiar și Mitropolia Moldovei (65%). Prin urmare, întrebarea firească este: ar trebui primarii și alte autorități locale să se implice în combaterea dezinformării? Răspunsul scurt este DA și probabil unii primari o fac în cadrul interacțiunii cu comunitatea, chiar dacă nu într-o manieră explicită și sistematică. Pe de altă parte, unii primari sunt afiliați cu actori politici care își bazează campaniile politice pe dezinformare și manipulare informațională externă”, este de părere Alina Doroftei.

Experta consideră că la întrebarea implicării actorilor locali în combaterea dezinformării, alocării resurselor și realizării mecanismelor, pot fi identificate trei condiții care să fie avute în vedere pentru construirea rezilienței de la firul ierbii:

Combaterea dezinformării și a FIMI trebuie să fie avută în vedere ca obiectiv principal explicit prin campanii, discuții, publicații și infografice, dar bazată pe teme de interes local și disociată de comunicarea politică.
Abordarea trebuie să fie una bidirecțională, bazată pe nevoile locale, dar cu resurse alocate de la nivel central.
Efortul trebuie să fie unul susținut, de durată, care să depășească mici proiecte sau activități ad-hoc

Astfel, Alina Doroftei concluzionează că, construirea rezilienței informaționale la firul ierbii este nu doar necesară, dar este esențială pentru o abordare la nivelul întregii societăți („whole of society approach”). Ea are nevoie însă de implicarea tuturor actorilor care urmăresc integrarea europeană a Republicii Moldova și consolidarea democrației și a securității. Instituții publice centrale și locale, precum și actori din societatea civilă pot porni o astfel de abordare, începând prin a aduce la aceeași masă părțile interesate cu obiectivul dezvoltării de noi inițiative pe cele trei componente – conștientizare, contracarare și reziliență societală la dezinformare și FIMI, cu includerea aspectelor de promovare a alfabetizării informaționale și a coeziunii sociale.

În urma analizei efectuate, sunt propuse următoarele recomandări.

Pentru autoritățile centrale și alți actori implicați în combaterea dezinformării și FIMI:

Pregătirea de materiale scurte, în limbile română și rusă, bazate pe rapoartele de monitorizare și diseminarea lor prin biblioteci, școli și centre de informare.
Explicarea de către Consiliul Audiovizualului (CA) și mass-media a aspectelor legislative și metodologice privind combaterea dezinformării.
Crearea de ghiduri și module de training de către Centrul StratCom pe tema dezinformării și atacurilor hibride, adresate actorilor locali.
Organizarea de discuții și dezbateri regulate în localități pe teme de dezinformare relevante pentru comunități.

Pentru autoritățile publice locale (APL), școli și asociații:

Implicarea activă în combaterea dezinformării și instruirea cu privire la instrumentele de FIMI.
Îmbunătățirea înțelegerii impactului dezinformării asupra comunităților și colaborarea cu autoritățile centrale pentru campanii mai eficiente.
Alocarea de resurse umane și financiare pentru a susține eforturile locale de combatere a dezinformării.
Desemnarea unor persoane la nivelul primăriilor sau consiliilor raionale ca puncte de contact pentru combaterea dezinformării.
Organizarea de discuții regulate cu cetățenii despre dezinformare și FIMI.
Preluarea bunelor practici din alte comunități europene și participarea la inițiative internaționale de combatere a dezinformării, precum Summit4Democracy.

Pentru ONG-uri, mass-media și societatea civilă:

Facilitarea schimbului de informații despre proiectele locale și îmbunătățirea complementarității inițiativelor.
Pregătirea de materiale simplificate și diseminarea lor la nivel local.
Identificarea unei organizații care să preia rolul de “secretariat” pentru a coordona comunicarea între actorii locali și centrali.
Implicarea profesorilor de ”Educație pentru media” în inițiative de tip peer-to-peer și dezvoltarea de acțiuni locale.
Continuarea proiectelor de tip “door to door” pentru creșterea capacităților locale.
Sprijinirea Ministerului Culturii și Ministerului Educației în implementarea Planului de alfabetizare informațională și media 2024-2026.

Pentru mai multe detalii consultați Nota Analitică IPRE, disponibilă aici.

#Republica Moldova #reziliența informațională

Comisia Europeană a anunțat joi că a decis să amâne cu cel puțin un an implementarea oricărei legislații naționale care vizează interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, o măsură menită să prevină duplicarea cu normele europene aflate în prezent în discuție, transmite AFP, transmite Agerpres.

Această decizie a fost luată după ce Austria a notificat Bruxelles-ul cu privire la intenția sa de a interzice accesul minorilor la rețelele de socializare. Alte state membre iau în considerare și ele legislația pe această temă, iar Comisia dorește să evite o proliferare a acestor legi înainte de adoptarea unor norme comune.

„Toți copiii din UE merită același nivel de siguranță online”, a declarat joi un purtător de cuvânt al Comisiei, subliniind că obiectivul a fost „o abordare armonizată” în întreaga Europă.

Proiectul de lege privind protecția copiilor online, „Legea copiilor”, propus la mijlocul lunii septembrie de Comisie, trebuie încă aprobat, în aceiași termeni, de Parlamentul European și de cele 27 de state membre.

Între timp, Comisia Europeană dorește să evite o „fragmentare” a pieței unice a UE. „Dacă procedați astfel, ajungeți să aveți grupe de vârstă diferite, legi diferite în diferite state membre”, iar reglementările devin ‘imposibil de aplicat”, a explicat purtătorul de cuvânt Thomas Regnier.

Dependența de ecrane, hărțuirea, lipsa somnului, tulburările de alimentație, ca să nu mai vorbim de hărțuirea sexuală: minorii sunt expuși la numeroase riscuri online. Drept urmare, presiunea politică crește din toate părțile pentru o mai bună protejare a copiilor și adolescenților din UE, iar inițiativele se înmulțesc la nivel național.

În Franța, legea care interzice rețelele de socializare pentru cei sub 15 ani, aprobată în această vară de Parlament, a fost anulată de cea mai înaltă instanță, Consiliul Constituțional, în numele libertății de exprimare.

Președintele Emmanuel Macron a promis o nouă lege „robustă din punct de vedere juridic” până în primăvara anului 2027. Nu este sigur că această nouă lege va fi afectată de înghețarea de un an, deoarece Parisul a notificat Bruxelles-ul înainte de mijlocul lunii septembrie și de prezentarea „Legii copiilor”, mai notează AFP.