O femeie din Statele Unite a fost bolnavă de Covid-19 timp de aproape un an, în urma unei singure infectări cu SARS-CoV-2. Acesta este cel mai lung caz de boală, documentat de cercetători, de la începutul pandemiei. De vină ar fi sistemul imunitar slăbit al pacientei, care a avut cancer.

335 de zile este recordul pentru numărul de zile în care o persoană a fost infectată cu SARS-CoV-2. Este deținut de o americancă în vârstă de 47 de ani, care a preferat să rămână anonimă, potrivit revistei științifice americane Science.

Acest record este foarte departe de media, calculată ca fiind de opt zile, în care virusul ar rămâne în organism. Unele persoane rămân pozitive la Covid-19 până la 20 de zile, în medie, după primele simptome, uneori chiar până la 37, potrivit unui studiu publicat în 22 mai în revista științifică Clinical Infectious Disease, dar rareori s-au înregistrat cazuri care să treacă dincolo de această perioadă.

Presa a mai relatat despre cazul lui Dave Smith, un bărbat de 72 de ani din Marea Britanie, a cărui infecție a durat mai mult de 290 de zile, adică aproape 10 luni. Și tot din Marea Britanie a venit cazul lui Andrew Watts, în vârstă de 40 de ani, care a ajuns acasă după 300 de zile de spitalizare.

Una și aceeași contaminare

În cazul femeii de 47 de ani din Statele Unite, prima spitalizare, la National Institutes of Health (NIH) din Maryland, datează din primăvara anului 2020. În lunile care au urmat, au sâcâit-o o tuse persistentă și dificultăți de respirație. Când și când, a continuat să aibă nevoie de oxigen suplimentar la domiciliu. Uneori se simțea mai bine, alteori se simțea mai rău. Testele PCR ieșeau pozitive, dar medicii au crezut că sunt fals pozitive, așa cum s-a mai întâmplat în cazul altor persoane. De altfel, nivelurile de virus din corpul său erau destul de mici, abia detectabile.

Însă în martie anul acesta, încărcătura virală a crescut din nou. Medicii s-au întrebat dacă pacienta a fost reinfectată sau dacă nu și-a revenit niciodată după prima infecție. Virusologul Elodie Ghedin, care conduce laboratorul de la National Institutes of Health, și biologul specializat în informatică Allison Roder au comparat mostre ale virusului care infectase pacienta în urmă cu 11 luni cu altele prelevate recent. Ele au ajuns la concluzia că este vorba de același virus ca în infecția inițială, și nu de o nouă infecție.

Cum se explică

Potrivit cercetătorilor, sistemul imunitar slăbit al pacientei poate fi de vină pentru o infecție atât de lungă. Cu trei ani mai devreme, femeia făcuse un tratament agresiv împotriva cancerului. În urma acestui tratament, a rămas cu un nivel scăzut de celule B, celule ale sistemului imunitar care produc anticorpi și care ajută sistemul imunitar să funcționeze normal.

Deși această pacientă rămâne un caz izolat, ea nu este prima femeie care a fost infectată foarte mult timp. Anul trecut, o femeie din SUA în vârstă de 71 de ani a fost pozitivă la Covid-19 timp de 105 zile, potrivit revistei științifice Cell. Această perioadă excepțională de contagiozitate a fost explicată tot prin faptul că septuagenara era imunocompromisă, suferind de hipogammaglobulinemie dobândită, anemie și leucocitoză cronică.

Ca și în cazul femeii de 71 de ani, a cărei infecție a fost rezolvată după 105 zile, povestea are un final fericit și pentru americanca de 47 de ani, care s-a vindecat în sfârșit de Covid-19 în aprilie anul acesta. Și asta, după ce a învins cancerul în urmă cu câțiva ani.

#COVID-19 #tratament #virus

Un student român de doar 20 de ani a obținut un grant european de 60.000 de euro pentru un proiect care își propune să facă transportul public din Bălți mai predictibil. Șerban Pîrvulescu, originar din Oradea, student la Informatică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și fondatorul companiei de software Zexsoft, va dezvolta în municipiu o platformă bazată pe inteligență artificială.

În prima etapă, compania va crea o platformă care va colecta datele transmise de autobuzele și troleibuzele din Bălți echipate cu GPS. Datele vor fi analizate cu ajutorul inteligenței artificiale pentru a estima mai precis momentul în care un mijloc de transport ajunge în stație.

„Vom crea o platformă de date, unde vom colecta date de la vehiculele care au deja GPS și vom folosi un instrument AI pentru a prezice când ajunge vehiculul în stație”, a explicat Șerban Pîrvulescu pentru BIHOREANUL.

Sistemul va avea și o componentă destinată autorităților locale din Bălți. Acestea vor putea simula diferite situații și analiza cum influențează transportul public schimbările din trafic sau variațiile de temperatură.

O altă componentă îi vizează direct pe călători. Informațiile generate de platformă vor fi integrate într-o aplicație de transport deja utilizată în Bălți și ar urma să fie afișate și pe panourile electronice din stații.

Proiectul va fi implementat până în decembrie 2026, iar sistemul va fi testat pe unul dintre traseele de transport public din oraș. Scopul este ca pasagerii să primească informații mai precise despre sosirea autobuzelor și troleibuzelor, iar transportul public să poată fi gestionat mai eficient.

Proiectul Urban Way, dezvoltat de Zexsoft în Bălți, este finanțat prin RAPTOR 2026, un program al EIT Urban Mobility. Acesta pune în legătură orașele europene care au probleme concrete în domeniul transportului cu startup-uri și întreprinderi mici și mijlocii care pot dezvolta și testa soluții tehnologice.

Zexsoft este singura companie din România selectată în cadrul ediției din 2026. În total, au fost alese 14 startup-uri și IMM-uri pentru proiecte în 14 orașe europene.

Pentru Șerban Pîrvulescu, proiectul din Bălți este și o ocazie de a testa tehnologia într-un alt sistem de transport. Compania sa lucrează deja la adaptarea Urban Way pentru Oradea și a colectat până acum aproximativ 10 milioane de puncte de date.

După finalizarea proiectului, autoritățile din Bălți vor putea decide dacă vor continua colaborarea cu Zexsoft și dacă soluția va fi extinsă în transportul public din municipiu.