Rețelele sociale au devenit o parte firească din viața tinerilor. Aici comunică, învață, își exprimă creativitatea și își construiesc imaginea despre ei înșiși. Dar, odată cu timpul tot mai mare petrecut online, apar și întrebări legate de efectele asupra sănătății mintale.
Când devine utilizarea rețelelor sociale o problemă? Cum influențează comparația cu imaginile „perfecte” de pe internet stima de sine a adolescenților și ce pot face tinerii pentru a păstra un echilibru? Despre relația dintre tineri și lumea digitală am discutat cu psihologul Zinaida Gribincea.
– Ce rol joacă astăzi rețelele sociale în viața tinerilor?
– În prezent, rețelele sociale au devenit o parte importantă din viața tuturor, indiferent de vârstă. Nu putem nega utilitatea acestora. Ele facilitează comunicarea, accesul rapid la informații, exprimarea creativității și menținerea relațiilor sociale.
În același timp, sunt un spațiu în care se construiesc identitatea, imaginea de sine și sentimentul de apartenență. Problema nu este existența rețelelor sociale, ci modul în care sunt utilizate. Atunci când sunt folosite conștient și echilibrat, ele pot constitui o resursă valoroasă. În schimb, utilizarea excesivă sau lipsa unor limite poate transforma aceste platforme într-o sursă de stres și dezechilibru emoțional.
– Din experiența dumneavoastră, rețelele sociale îi ajută pe tineri sau îi obosesc mai mult?
– Nu există un răspuns valabil pentru toți și este important să evităm generalizările. Rețelele sociale îi pot ajuta pe tineri să învețe, să se inspire și să găsească persoane cu interese comune. Pentru mulți adolescenți, acestea reprezintă un spațiu de exprimare și conectare.
Totuși, observ că mulți ajung să fie suprastimulați de fluxul continuu de informații, notificări și comparații sociale. Creierul are nevoie și de pauze, iar atunci când timpul petrecut online devine excesiv apare oboseala psihică, scade capacitatea de concentrare și poate crește senzația de epuizare emoțională.
– Cât de mult afectează imaginile „perfecte” de pe internet stima de sine a tinerilor?
– Influența poate fi considerabilă, mai ales în adolescență și la începutul vieții adulte, atunci când identitatea este încă în formare.
Tinerii tind să compare viața lor de zi cu zi cu cele mai spectaculoase momente din viața altora, fără să realizeze că multe imagini sunt atent selectate, editate sau filtrate. Această comparație poate genera nemulțumire față de propriul corp, propriile realizări sau propriul stil de viață. Totuși, impactul diferă de la o persoană la alta și depinde de nivelul stimei de sine, sprijinul social pe care îl are tânărul și capacitatea de a privi critic ceea ce vede online.
– Dacă TikTok și Instagram ar dispărea mâine, ar scădea nivelul de stres și anxietate al tinerilor?
– Probabil că nu în mod semnificativ și, cu siguranță, nu pentru toți. Pentru unii tineri ar exista mai puțină presiune legată de comparația socială și de nevoia de validare prin aprecieri și urmăritori. Dar cred că exagerăm atunci când atribuim rețelelor sociale rolul principal de generator al stresului. Anxietatea și stresul au cauze mult mai complexe: presiunea academică, relațiile familiale, dificultățile economice, incertitudinea privind viitorul sau problemele personale.
Chiar dacă anumite platforme ar dispărea, este posibil ca unele comportamente să fie transferate către alte aplicații sau alte forme de comunicare. Mai important decât eliminarea rețelelor sociale este să dezvoltăm o relație sănătoasă cu tehnologia și strategii eficiente de autoreglare emoțională.
– Ce le transmiteți tinerilor care simt că rețelele sociale le afectează starea de bine?
– Platformele sociale sunt construite pentru a ne capta atenția și este firesc ca uneori să fie dificil să păstrăm un echilibru. Dacă un tânăr observă că după timpul petrecut online se simte mai trist, mai anxios sau mai nemulțumit de propria persoană, ar trebui să își pună câteva întrebări: Cât timp am alocat rețelelor sociale? De ce intru acum pe rețele? Cum mă simt după ce le folosesc? Ce tip de conținut îmi face bine și ce tip mă consumă?
Uneori, schimbări simple pot avea un efect pozitiv: limitarea timpului online, selectarea atentă a conținutului urmărit, mai mult timp petrecut în interacțiuni directe, activități fizice, lectură sau hobby-uri. Rețelele sociale ar trebui să fie un instrument care ne servește pe noi, nu unul care ajunge să ne controleze viața. Ele nu trebuie privite ca o soluție pentru singurătate, plictiseală sau nevoia de validare, ci ca un mijloc de comunicare folosit cu discernământ și spirit critic.
Studiu: Orele petrecute online sunt asociate cu o stare de bine mai scăzută
Datele prezentate în World Happiness Report 2026 arată că utilizarea intensă a rețelelor sociale poate avea efecte asupra sănătății mintale a adolescenților.
O analiză realizată pe peste 270.000 de adolescenți cu vârste de 15-16 ani din 47 de țări arată că tinerii care petrec mai mult de șapte ore pe zi pe rețelele sociale raportează un nivel mai scăzut al satisfacției față de viață comparativ cu cei care folosesc aceste platforme mai puțin de o oră pe zi. Cercetările analizate indică faptul că fiecare oră suplimentară petrecută zilnic pe rețelele sociale este asociată cu o creștere de aproximativ 13% a riscului de depresie.
Efectele sunt mai vizibile în rândul fetelor adolescente. Datele arată că fetele de 15 ani care petrec peste cinci ore pe zi pe rețelele sociale raportează un nivel mai scăzut al satisfacției față de viață, iar aproximativ 25% spun că platformele le afectează sănătatea mintală.
Totodată, studiul arată că rețelele sociale nu reprezintă doar un risc. 52% dintre adolescenți le consideră o sursă de sprijin, 63% spun că sunt un spațiu pentru creativitate, iar 74% afirmă că acestea îi ajută să rămână conectați cu prietenii.
