Un grup de refugiați a reușit să treacă granița dintre Polonia și Belarus. Aceștia au reușit să spargă sârma ghimpată de la punctul de control, iar apoi s-au deplasat de-a lungul barierei defensive. Într-un final, aceștia au părăsit teritoriul Belarusului. Ministerul polonez al Apărării insistă că partea belarusă împinge refugiații la graniță pentru a „pregăti materiale de propagandă”.
Alți migranți, însă, își construiesc adevărate tabere și adăposturi la graniță cu mijloace improvizate. Aceștia și-au instalat corturi lângă sârma ghimpată și disperați caută modalități de evadare.
Totodată, în spațiul mediatic apar fotografii cu circa 30 de migranți, care au fost reținuți de poliția de frontieră finlandezi.
Situația continuă să fie una ieșită din comun și destul de tensionantă între migranți și polițistii de frontieră. Focurile de armă nu contenesc, iar copii și adulți sunt cuprinși de teroare și de spaima produsă de aceste evenimente.
Amintim că luni, 8 noiembrie, câteva mii de migranți s-au apropiat de granița poloneză. Unii dintre ei au încercat să intre în republică rupând gardul de sârmă ghimpată. Pe partea poloneză, migranților li se opun reprezentanții poliției, polițiștilor de frontieră și ai forțelor armate.
De la începutul anului 2021, peste 30 de mii de migranți au încercat să treacă granița polono-belarusă. Polonia a declarat stare de urgență în regiunile care se învecinează cu Belarus. Varșovia crește sistematic numărul trupelor implicate în protecția frontierei, ajungând numărul acestora la 12 000. Au fost mobilizate două batalioane ale Forțelor Teritoriale de Apărare, formațiuni de voluntari create după exemplul Gărzii Naționale. În plus, la inițiativa Varșoviei, la granița dintre țări a apărut un gard de sârmă ghimpată, pe care intenționează să-l transforme într-un gard mai fiabil de aproximativ 5 m înălțime, dotat cu senzori de mișcare și alte echipamente.
Comisia Europeană crede că Lukaşenko încurajează cu intenţie acest trafic ca răspuns la sancţiunile impuse de statele europene regimului său. Sancţiunile îi vizează, printre alţii, chiar pe el şi pe câţiva din fiii săi. La rândul ei, Polonia a acuzat Bielorusia că trimite un număr tot mai mare de migranţi peste graniţă ca reacţie la decizia Varşoviei de a acorda statutul de refugiat atletei bieloruse Krystsina Tsimanouskaya, care a criticat regimul de la Minsk şi a refuzat să se întoarcă acasă de la jocurile olimpice de la Tokio, o poveste desprinsă din vremurile Războiului Rece.
Guvernul lituanian susţine că are dovezi că oficialităţi bieloruse sunt implicate în acest trafic. Irakul a răspuns spunând că suspendă zborurile către Bielorusia.
Lukaşenko a replicat acuzând Lituania şi Polonia că alimentează problema refugiaţilor şi că Lituania împinge cu forţa migranţii pe teritoriul bielorus. O anchetă a Euractiv a găsit că traficul de migranţi este o afacere bănoasă pentru ceea ce ar fi agenţii de turism bieloruse. Un drum din Irak până în Lituania prin Bielorusia ar costa în medie 10.000 de dolari de persoană.
