Curs valutar
  • EUR
    20.1386
    0.0879%
  • USD
    17.2686
    0.1181%
  • RUB
    0.2046
    -1.2219%
  • RON
    3.8327
    0.0104%
  • UAH
    0.3865
    0.2329%

Toate știrile

26 august 2026

Peștii simt durerea! Ar putea fi deschis primul caz împotriva abuzului față de pești. Studii și legi

16 Aug. 2021, 12:57
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
16 Aug. 2021, 12:57 // În Lume //  Realitatea.md

O nouă investigație a unei organizații pentru protejarea animalelor aduce în lumină situația gravă a pescăriilor și abuzurile groaznice la care sunt supuse animalele acvatice înainte de a fi sacrificate. Un investigator de la organizația „Animal Equality” pentru drepturile animalelor s-a angajat sub acoperire la un abator, însă unul ceva mai neobișnuit – nu de porci, vaci sau pui, ci de pește și alte animale acvatice.

De-a lungul a cinci săptămâni, începând din prima săptămână a lunii august, investigatorul a lucrat la o fermă de somni din centrul statului american Mississippi. Acolo, el a documentat felul în care sunt tratate animalele, cu o cruzime ieșită din comun – peștii sunt aruncați pe o bandă rulantă unde sunt lăsați să se sufoce în timp ce lucrătorii sunt în pauză.

El a reușit să obțină inclusiv imagini video cu țestoase și alte tipuri de animale marine și pești care sunt lăsați în găleți fără apă pentru perioade lungi de timp înainte de a fi tocați de vii într-un aparat industrial.

Investigația reprezintă un nou efort în încercarea de a găsi modalități mai umane de a trata animalele ce urmează să fie sacrificate.

„Dacă un porc ar fi ucis în acest fel, abatorul respectiv ar fi închis imediat”, spune Sean Thomas, director international pentru investigații la Animal Equality. În urmă cu peste 50 de ani, SUA a instituit reguli clare pentru a reduce suferința animalelor în abatoare, însă legile se referă aproape explicit la porci, vaci sau capre.

Peștii au fost, în mod tradițional, văzuți altfel. Recent, însă, mai multe cercetări au respins teoriile mai vechi conform cărora, peștii, spre deosebire de mamifere, nu au simțire. Noile cercetări susțin chiar contrariul – avem date care arată că peștii pot simți durere.

O astfel de concluzie ar avea implicații serioase pentru pescăriile din Statele Unite și ridică o serie de întrebări – ar trebui oamenii să fie trași la răspundere pentru abuzuri comise împotriva peștilor și care ar trebui să fie standardul legal. Legile care reglementează cruzimea față de animale sunt diferite de la stat la stat – unele sunt explicite cu privire la animalele care fac obiectvul legii, altele sunt mai deschise interpretărilor. Experții spun că legile din Mississippi nu exclud peștii, însă să convingi un procuror să deschidă un caz pentru abuzuri la adrea peștilor este o altă problemă.

Animal Equality, de exemplu, a trimis un email procurorului din Yazoo County, acolo unde se află această pescărie, în care a detaliat situația și a cerut să fie luate măsuri. „Nu mă interesează această problemă”, a fost răspunsul oficialului. Experții în drept spun, însă, că pe baza legislației din Mississippi, procurorul ar fi putut avea un fundament legal pe care să deschidă un astfel de caz.

Lynne Sneddon, cercetătoare în biologie la Universitatea din Gothenburg din Suedia, și-a concentrat eforturile pe problema durerii la pești și a încercat să afle dacă aceste animale într-adevăr pot simți durere. Cercetarea ei se întinde deja pe mai mult de două decenii.

Problema aici este dacă peștii au un sistem nervos suficient de capabil să detecteze durere. „Răspunsul la această întrebare este «Da». Aceste informații din stimuli nervoși ajung la creier”, spune ea.

Cercetările sale au arătat că peștii, atunci când sunt în stare de panică și constrângere, se opresc din activități de bază, cum ar fi hrănirea. Ea a descoperit și că peștii care primesc calmante și analgezice revin la comportamentul normal după ce le este calmată durerea.

Într-un alt studiu, s-a observat că peștii încearcă să-și calmeze durerea prin frecare, așa cum un om ar încerca să-și calmeze durerea de la un deget lovit. „Avem o mulțime de dovezi că peștii sunt animale cu simț. Nu este niciun motiv pentru care să-i tratăm altfel decât pe mamifere”, a adăugat ea.

Nu toți cercetătorii sunt convinși, totuși. Un studiu din 2013 a concluzionat că, deși corpurile peștilor pot răspunde la stimuli de dureri, ei nu au suficientă complexitate neurologică pentru a trece prin senzația conștientă de durere.

Ideea că peștii sunt ființe sezoriale, însă, a început să devină mai prevalentă în afara cercetărilor științifice, iar în 2013, Asociația Medicală Veterinară Americană a publicat noi ghiduri de instrucțiuni pentru eutanasierea animalelor, facânt trimitere la concluziile unui articol care arăta că peștii pot simți durere: „Cunoașterea acumulată până acum susține ideea că peștilor ar trebuie să le fie acordate aceleași considerații, atunci când vine vorba de durere, precum vertebratelor terestre”.

Peștii nu sunt protejați explicit de o lege federală din 1958 care prevede sacrificarea porcilor, vacilor și altor animale de abator fără a fi supuse la suferințe inutile. Fermele de somni sunt inspectate de Departamentul Agriculturii din guvern, însă doar pentru asigurarea normelor sanitare.

Realitatea Live

Aceeași apă. Trăită altfel. Gura Căinarului te invită să o redescoperi într-un ambalaj nou
Aceeași apă. Trăită altfel. Gura Căinarului te invită să o redescoperi într-un ambalaj nou
Un teren sufocat de anvelope abandonate, curățat în urma unei intervenții voluntare a A.P. Moldcontrol
Un teren sufocat de anvelope abandonate, curățat în urma unei intervenții voluntare a A.P. Moldcontrol
E plăcut să primești: Orange le oferă clienților bonusuri la alegere, direct din My Orange
E plăcut să primești: Orange le oferă clienților bonusuri la alegere, direct din My Orange
O casă nu se construiește fără plan, iar un zâmbet complex nu se face „din ochi”
O casă nu se construiește fără plan, iar un zâmbet complex nu se face „din ochi”
26 Aug. 2026, 09:47
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
26 Aug. 2026, 09:47 // Slider //  Realitatea.md

Patru din cele mai apreciate filme românești ale ultimului an, lansate la mari festivaluri ale lumii, precum cele de la Veneția și Locarno, vor fi prezentate în premieră în Republica Moldova la ediţia a 12-a a Zilelor Filmului Românesc la Chişinău, care se va desfășura, la Cineplex Loteanu și Cinema Odeon, între 17 și 20 septembrie 2026.

Importantul regizor român Adrian Sitaru („Pescuit sportiv”, „Din dragoste cu cele mai bune intenții”, „Domestic”, „Ilegitim”, „Fixeur”) va fi prezent la ZFR Chișinău cu cel mai recent lungmetraj al său, „Piatră foarfecă hârtie”, care a avut premiera mondială la cea mai recentă ediție a festivalului Black Nights de la Tallinn; în cadrul acestei manifestări de referință, cineastului i s-a acordat premiul pentru Cel mai bun regizor al competiției „Rebels with a Cause”).

În „Piatră foarfecă hârtie”, Laura (interpretată de reputata actriță Ioana Flora) are 45 de ani şi suferă de amnezie. Ea și familia ei pornesc într-o călătorie spre Turcia, doar pentru a se trezi prinși cu toţii într-un joc de iluzii care distorsionează realitatea, punându-le la încercare alegerile și încrederea și ducând la situații hilar de iraționale.

Adrian Sitaru va răspunde la întrebările publicului după proiecția acestui film incitant. Alături de regizor, la sesiunea de Q&A de la Cineplex Loteanu va mai participa tânăra și talentata actriță Virginia Rusu, originară din Republica Moldova; ea debutează într-un lungmetraj interpretând un rol esențial (refugiata ucraineană Katerina) în plot-ul conceput de Adrian Sitaru.

La ZFR Chișinău vor fi prezenți și Maria Popistașu și Alexandru Baciu, care au realizat primul lor lungmetraj, „Y”. Ca actriță de film, Maria Popistașu a colaborat cu cineaști români precum Ruxandra Ghițescu, Tudor Giurgiu, Cătălin Mitulescu, Radu Muntean, Bogdan Theodor Olteanu și Sarra Tsorakidis, dar și cu regizori europeni notabili, cum sunt Hans Steinbichler, Miel Van Hoogenbemt și David Yates. Alexandru Baciu a fost atât scenarist pentru filme de Radu Muntean, Radu Gabrea și Constantin Popescu, cât și coregizor al documentarului „Vorbitor”, alături de cel dintâi dintre cei trei regizori menționați.

După scurtmetrajul „Pescărușul” (cu scenariul semnat de actriță), Maria Popistașu și Alexandru Baciu au scris și regizat lungmetrajul „Y”. Filmul, în care actrița-regizoare interpretează rolul principal (Olga), s-a lansat la cea mai nouă ediție a Festivalului de la Varșovia și a obținut apoi premiul pentru Cel mai bun lungmetraj al competiției Zilele Filmului Românesc din cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF).

„Y” este o dramă intensă despre o familie în care apare un conflict intergenerațional și despre jocurile de putere dintr-un cuplu. Filmul abordează de asemenea un subiect în continuare controversat – adopțiile internaționale din România primilor ani ai tranziției postcomuniste.

Un alt film românesc foarte apreciat din programul festivalului de la Chișinău este „Dinți de lapte”, al doilea lungmetraj de ficțiune scris și regizat de Mihai Mincan. Filmul a avut premiera mondială, la fel ca și debutul cineastului („Spre Nord”, 2022), în competiția „Orizzonti” a celui mai vechi festival specializat al lumii, cel de la Veneția. Ulterior, „Dinți de lapte” a fost prezentat la numeroase alte festivaluri semnificative (Toronto, Roma, Salonic etc.), a intrat în selecția pentru Premiile Academiei Europene de Film și a obținut trei trofee la Premiile Gopo, ale industriei cinematografice din România.

Cu acțiunea plasată în 1989 și 1990, „Dinți de lapte” o urmărește pe Maria (căreia îi dă viață memorabil debutanta Emma Ioana Mogoș), o fetiță de zece ani dintr-un orășel românesc izolat. Ea este ultima persoană care îşi vede sora înainte ca aceasta să dispară fără urmă. Devastată de pierdere, Maria încearcă să deslușească o realitate nouă şi tulburătoare, într-o lume aflată în pragul colapsului.

La proiecția de la Cineplex Loteanu va fi prezent, pentru a dialoga cu spectatorii, actorul Igor Babiac, care îl interpretează pe tatăl Mariei (având-o drept parteneră, în rolul mamei, pe Marina Palii). Născut în Republica Moldova, Igor Babiac a contribuit decisiv la filmele multor regizori de pe ambele maluri ale Prutului: Igor Cobileanski, Marian Crișan, Eugen Damaschin, Anatol Durbală, Eugen Marian, Viorica Meșină, Cristi Puiu, Florin Șerban etc.

Nu în ultimul rând, a 12-a ediție a Zilelor Filmului Românesc la Chișinău propune publicului „Sorella di Clausura”, cel mai recent film lungmetraj al regizoarei Ivana Mladenović, născută în Serbia, dar impusă în cinematografia din România (cu filme precum „Soldații. Poveste din Ferentari” și „Ivana cea Groaznică”).

Având-o în rolul principal pe Katia Pascariu (alături de Cendana Trifan și Miodrag Mladenović), „Sorella di Clausura” spune senzaționala poveste a Stelei, o șomeră cu studii filologice care, la 36 de ani, se mută, împreună cu familia, într-un sat de lângă Timișoara. Stela visează să-l întâlnească pe artistul balcanic Boban, pe care, văzându-l la TV la 12 ani, s-a îndrăgostit iremediabil, și speră ca Vera, o cântăreață despre care se zvonește că l-ar cunoaște bine pe Boban, o va ajuta să-și împlinească visul și, totodată, să scape de sărăcia în care trăiește.

Lansat la Festivalul de la Locarno din 2025 (unde Katia Pascariu a obținut, pentru excelenta sa interpretare, premiul „Boccalino d’Oro”), „Sorella di Clausura” a mai fost distins pentru Cea mai bună regie din competiția Festivalului de la Sarajevo, fiind apoi selectat și premiat la alte festivaluri internaționale (Gijón, Wiesbaden, Sydney, TIFF Cluj-Napoca etc.). O „comedie punk” originală și provocatoare, pe care festivalul ZFR Chișinău se bucură s-o poată aduce în fața spectatorilor săi fideli.

Intrarea la proiecții va fi liberă: la filmele proiectate la Cineplex Loteanu, va fi nevoie de rezervarea prealabilă a biletelor cu valoare zero la casieria cinematografului, în zilele de dinaintea evenimentului. Iar la filmele proiectate la Cinema ODEON, va fi după principiul primul venit, primul servit.

Filmele noi vor fi proiectate cu subtitrare în limba engleză.

În curând vor fi anunţate secţiunile Retro, Filme pentru copii și familie, Masterclass şi Lansare de carte, precum şi programul complet.

Evenimentul cinematografic ZFR va continua şi în acest an tradiţia de a merge prin ţară, astfel că, în afară de Chişinău, vor mai fi proiecţii în alte zece oraşe din Republica Moldova: Hâncești (17 septembrie), Nisporeni (18 septembrie), Călărași (19 septembrie), Strășeni (20 septembrie), Cimișlia (23 septembrie), Ungheni (24 septembrie), Florești (25 septembrie), Sângerei (26 septembrie), Bălți (26-27 septembrie) şi Cahul (9-10 octombrie).

Mai multe informaţii sunt disponibile pe pagina de Facebook a Zilelor Filmului Românesc la Chișinău, precum şi pe site-ul zfrmd.ro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

ZFR Chișinău este un eveniment cinematografic organizat de către Asociaţia Cineaştilor Independenţi din Republica Moldova ALTERNATIVE CINEMA și casa de producţie ROVA FILM din România.

Proiectul Zilele Filmului Românesc la Chișinău, ediția a XII-a, este finanțat de: Centrul Național al Cinematografiei din Moldova, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, Centrul Național al Cinematografiei din România și Uniunea Cineaștilor din România.

Parteneri: Moldova Film, Cineplex Loteanu, DACIN SARA, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) „I.L. Caragiale” București, Arhiva Națională de Filme a României, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP) din Chișinău.

Sponsori: BT Leasing, PrintCaro, Diego Sky, Trigor, Symbol Media, casa de modă Raquette.

Partener media general: TVR Moldova.

Parteneri media: Realitatea TV, Radio Chișinău, Vocea Basarabiei, Ziarul de Gardă, Agora, Diez, Ziarul Național, Moldpres, Unimedia, Deschide.md, Agro TV, Tezaur TV, Revista FILM, Cinemaraton.

Aceeași apă. Trăită altfel. Gura Căinarului te invită să o redescoperi într-un ambalaj nou
Aceeași apă. Trăită altfel. Gura Căinarului te invită să o redescoperi într-un ambalaj nou
Un teren sufocat de anvelope abandonate, curățat în urma unei intervenții voluntare a A.P. Moldcontrol
Un teren sufocat de anvelope abandonate, curățat în urma unei intervenții voluntare a A.P. Moldcontrol
E plăcut să primești: Orange le oferă clienților bonusuri la alegere, direct din My Orange
E plăcut să primești: Orange le oferă clienților bonusuri la alegere, direct din My Orange
O casă nu se construiește fără plan, iar un zâmbet complex nu se face „din ochi”
O casă nu se construiește fără plan, iar un zâmbet complex nu se face „din ochi”