Al patrulea an al războiului din Ucraina a devenit cel mai dificil pentru piața obligațiunilor din Rusia cel puțin din 2022 încoace: 48 de companii au intrat în default sau au fost nevoite să își restructureze forțat datoriile, potrivit datelor Cbonds citate de RBC, scrie The Moscow Times.

Prin comparație, dificultăți de plată au avut 25 de companii în 2024, 27 în 2023 și 32 în 2022. Dintre cele 48 de companii afectate în 2025, 36 erau anterior considerate „de încredere”, în timp ce în 2024 acestea reprezentau doar o minoritate.

În total, în 2025 au fost înregistrate 234 de „evenimente de credit”, dintre care 85% au fost defaulturi directe, în valoare de 15,6 miliarde de ruble. Volumul defaulturilor tehnice a ajuns la 3,1 miliarde de ruble, de 3,8 ori mai mult decât cu un an înainte. Valoarea totală a datoriilor problematice a fost de 18,1 miliarde de ruble – sub 0,1% din piață, dar semnificativ ca dinamică, deși de trei ori mai mică decât în 2024 (57,8 miliarde de ruble).

Cele mai multe probleme au apărut în rândul companiilor mici și mijlocii, cu emisiuni reduse de obligațiuni, astfel că valoarea medie a unui default a fost de aproximativ 62 de milioane de ruble.

Principala cauză a fost creșterea bruscă a costurilor de refinanțare. Companiile care s-au împrumutat în 2020–2021 la dobânzi de 13–15% au fost nevoite în 2024–2025 să se refinanțeze la 26–35%.

„Problemele au început să se contureze încă de la sfârșitul lui 2024. Refinanțarea scumpă a datoriilor vechi și creșterea întârzierilor la încasarea creanțelor au dus la lipsă de lichidități”, a explicat Dmitri Alexandrov, directorul departamentului de cercetare analitică al AVI Capital.

Deși randamentele de piață au scăzut spre finalul anului, pe segmentul obligațiunilor cu randament ridicat ele au rămas extrem de mari – între 27,5% și 29%.

„Chiar și scăderea randamentelor nu a rezolvat problema, pentru că în segmentul obligațiunilor cu randament ridicat dobânzile au rămas prohibitive, iar investitorii au devenit mult mai stricți în selecția debitorilor”, a spus analistul Freedom Finance Global, Vladimir Cernov.

Potrivit acestuia, valul de defaulturi va continua „cu mare probabilitate” și în 2026, cu o creștere estimată de 10–20% față de 2025.

„Riscul se mută de la cazuri izolate spre unul sistemic. Crește probabilitatea ca problemele să afecteze și debitori mai mari, iar valoarea medie a defaulturilor ar putea crește”, a avertizat Cernov. O opinie similară a exprimat și Denis Gabdullin, director în cadrul BCS World of Investments, care consideră că „stresul se va extinde” spre companii mai mari.

În paralel, povara creditelor asupra companiilor ruse crește rapid. În 2024, acestea au plătit băncilor 11,5 trilioane de ruble doar în dobânzi – cu 83% mai mult față de anul precedent. În prima jumătate a lui 2025, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu încă 54%, ajungând la 7,5 trilioane de ruble, în timp ce profitul agregat al economiei s-a redus cu 8,4%, la 13,1 trilioane de ruble, potrivit datelor Rosstat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#datorii #piață #Rusia

Meta, compania care deține Facebook, Instagram și WhatsApp, a primit cea mai mare amendă din istoria sa, ca urmare a practicilor comerciale cu datele utilizatorilor, relatează miercuri, 21 octombrie, BBC, citat de antena3.ro.

Un judecător din statul american New Mexico a obligat Meta la plata unei amenzi de 25 de miliarde de dolari, în urma unui proces care a durat doar două săptămâni și în cadrul căruia instanța a stabilit că, timp de mai mulți ani, compania a mințit publicul cu privire la modul în care a gestionat datele utilizatorilor Facebook.

„Minciunile depășesc sfera practicilor legate de datele de pe Facebook”, a declarat judecătorul, adăugând că acestea au definit „însăși esența practicilor comerciale fundamentale ale Facebook”.

Este cea mai mare amendă aplicată până în prezent companiei fondate de Mark Zuckerberg. În cursul acestui an, Meta a mai fost sancționată sau a încheiat înțelegeri în cadrul altor litigii, inclusiv un acord de 18 miliarde de dolari cu statul California, pe tema siguranței copiilor.

Amenda de 25 de miliarde sancționează Facebook pentru scandalul Cambridge Analytica

Procesul a pornit de la rolul jucat de Meta – cunoscută la acea vreme sub numele de Facebook – în ceea ce a devenit ulterior cunoscut drept scandalul Cambridge Analytica.

Cambridge Analytica a utilizat informații despre utilizatorii Facebook în activitățile sale de consultanță politică, inclusiv în campanii legate de alegerile prezidențiale din SUA din 2016, în urma cărora Donald Trump a fost ales pentru prima dată președinte.

Avocații statului New Mexico au dat compania în judecată, invocând numeroase declarații făcute de-a lungul anilor de către șefii Meta Aceștia au garantat că datele utilizatorilor nu au fost niciodată vândute sau partajate cu terți însă, în realitate, exact acest lucru s-a întâmplat.

O amendă cât profitul trimestrial al Meta

Miercuri, judecătorul Francis Mathew a decis amendarea Meta cu o sumă aproximativ egală cu profitul trimestrial al companiei. El a precizat că încălcările legii de către Meta, precum și prezentarea de informații false publicului cu privire la modul în care erau utilizate și partajate datele de pe Facebook, au fost „intenționate” și s-au întins pe o perioadă de „peste 11 ani”, între 2010 și 2021.

Comunicările la nivelul membrilor conducerii executive, inclusiv Mark Zuckerberg, au fost „concepute pentru a induce publicul în eroare”, a scris magistratul în hotărârea sa.

Ținând cont de mii de încălcări ale legislației statale, cuantumul total al sancțiunii ar fi fost de 219 miliarde de dolari, însă judecătorul Mathew a redus amenda la 25 de miliarde de dolari.

Un purtător de cuvânt al Meta nu a răspuns imediat unei solicitări de a comenta situația. New Mexico a fost unul dintre cei mai importanți adversari ai Meta în instanță. În acest an, statul american a amendat, de asemenea, aceeași companie pentru că a indus publicul în eroare cu privire la siguranța platformelor sale de socializare pentru copii.

Judecătorul din acel dosar a comparat gigantul tehnologic cu un poluator industrial al aerului, forma sa de poluare fiind „vătămarea psihologică și exploatarea sexuală a copiilor”.