Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), promovează oportunități egale pentru migranții moldoveni și susțin redresarea economică prin implicarea diasporei.

În context, astăzi, 16 iunie, de Ziua Internațională a Remitențelor, au prezentat o foaie comună de parcurs care contribuie la oportunități egale pentru migranții moldoveni și familiile acestora în accesarea măsurilor de prevenire și protecție în contextul pandemiei de COVID-19. Foaia de parcurs vine să susțină redresarea economică, prin valorificarea contribuției diasporei și a comunităților locale.

Totodată, foaia de parcurs a fost lansată la un dialog de politici, la care au participat reprezentanți ai partenerilor de dezvoltare, autorităților publice, mediului academic, organizațiilor migranților moldoveni și sectorului privat.

„Viziunea noastră comună acoperă un spectru extins de domenii prioritare, de la abordarea cauzelor profunde ale emigrării, până la implicarea diasporei în dezvoltarea țării, inclusiv cea economică, îmbunătățirea migrației forței de muncă și asigurarea oportunităților de reintegrare. Credem că sprijinul nostru comun poate contribui în mod semnificativ la aceste procese prin parteneriate bine stabilite, metodologii consolidate, intervenții durabile și ghidare strategică”, a afirmat Dima Al-Khatib, reprezentantă PNUD în Republica Moldova.

Foaia de parcurs multianuală PNUD-OIM pentru cooperare în domeniul migrației și dezvoltării durabile în Moldova este structurată pe cinci piloni:

Datele statistice, cauzele migrației și implicarea regională
Consolidarea și informarea diasporei, implicarea civică și asigurarea drepturilor acesteia
Oportunități pentru facilitarea antreprenoriatului diasporei și atragerea investițiilor în economia națională
Mobilitatea forței de muncă și dezvoltarea abilităților profesionale, promovarea reîntoarcerii și reintegrării migranților
Migrația și reziliența la schimbările climatice

„Angajamentul diasporei, sau lipsa acestuia, vor fi în următorii ani printre trăsăturile definitorii pentru Republica Moldova. Dar, în acest caz, este nevoie de o strânsă colaborare, iar elaborarea acestei foi de parcurs a beneficiat de contribuții extinse din partea diferitelor autorități publice din Moldova, a exponenților din diasporă și a societății civile. Fiecare intervenție planificată se va baza pe un proces participativ riguros, luând în considerare perspectivele, considerațiile și preocupările tuturor părților interesate”, a menționat Lars Johan Lönnback, Șeful Misiunii OIM în Republica Moldova.

Potrivit documentului, Republica Moldova poate aborda și atenua cu succes consecințele sociale și economice negative imediate și pe termen mediu ale pandemiei COVID-19 și, de asemenea, poate diminua vulnerabilitățile generate de emigrare. Asta în condițiile în care, conform datelor Biroului Național de Statistică din 2020, principalul motiv al depopulării Moldovei îl reprezintă emigrarea (peste 1,7% pe an), iar mai mult de o treime din forța de muncă locuiește în străinătate.

Totodată, foaia de parcurs propune îndrumări de reglementare pentru sectorul bancar, cum ar fi opțiuni de remitențe digitale și platforme de creditare colectivă, dar și elaborarea un set de programe de educație financiară destinate migranților, precum și beneficiarilor de remitențe. Asta în condițiile în care pe parcursul anului 2020, prin intermediul băncilor licențiate în Republica Moldova au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice mijloace bănești în valoare netă de 1,49 miliarde USD – cea mai mare sumă înregistrată în ultimii șase ani.

Proiectul foii de parcurs a fost elaborat, în cadrul inițiativei de cooperare globală PNUD-OIM, de o echipă de experți locali și internaționali de la Universitatea Columbia din New York, în strânsă colaborare cu PNUD și OIM Moldova. Documentul a beneficiat de consultări extinse la nivel național.

#OIM #oportunitati egale #PNUD

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.