Curs valutar
  • EUR
    20.1209
    0.3484%
  • USD
    17.2482
    0.6633%
  • RUB
    0.2071
    0.2414%
  • RON
    3.8323
    0.488%
  • UAH
    0.3856
    0.5446%

Toate știrile

25 august 2026

PNUD și OIM promovează oportunități egale pentru migranții moldoveni

16 Iun. 2021, 16:27
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
16 Iun. 2021, 16:27 // Societate //  Realitatea.md

Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), promovează oportunități egale pentru migranții moldoveni și susțin redresarea economică prin implicarea diasporei.

În context, astăzi, 16 iunie, de Ziua Internațională a Remitențelor, au prezentat o foaie comună de parcurs care contribuie la oportunități egale pentru migranții moldoveni și familiile acestora în accesarea măsurilor de prevenire și protecție în contextul pandemiei de COVID-19. Foaia de parcurs vine să susțină redresarea economică, prin valorificarea contribuției diasporei și a comunităților locale.

Totodată, foaia de parcurs a fost lansată la un dialog de politici, la care au participat reprezentanți ai partenerilor de dezvoltare, autorităților publice, mediului academic, organizațiilor migranților moldoveni și sectorului privat.

„Viziunea noastră comună acoperă un spectru extins de domenii prioritare, de la abordarea cauzelor profunde ale emigrării, până la implicarea diasporei în dezvoltarea țării, inclusiv cea economică, îmbunătățirea migrației forței de muncă și asigurarea oportunităților de reintegrare. Credem că sprijinul nostru comun poate contribui în mod semnificativ la aceste procese prin parteneriate bine stabilite, metodologii consolidate, intervenții durabile și ghidare strategică”, a afirmat Dima Al-Khatib, reprezentantă PNUD în Republica Moldova.

Foaia de parcurs multianuală PNUD-OIM pentru cooperare în domeniul migrației și dezvoltării durabile în Moldova este structurată pe cinci piloni:

  • Datele statistice, cauzele migrației și implicarea regională
  • Consolidarea și informarea diasporei, implicarea civică și asigurarea drepturilor acesteia
  • Oportunități pentru facilitarea antreprenoriatului diasporei și atragerea investițiilor în economia națională
  • Mobilitatea forței de muncă și dezvoltarea abilităților profesionale, promovarea reîntoarcerii și reintegrării migranților
  • Migrația și reziliența la schimbările climatice

„Angajamentul diasporei, sau lipsa acestuia, vor fi în următorii ani printre trăsăturile definitorii pentru Republica Moldova. Dar, în acest caz, este nevoie de o strânsă colaborare, iar elaborarea acestei foi de parcurs a beneficiat de contribuții extinse din partea diferitelor autorități publice din Moldova, a exponenților din diasporă și a societății civile. Fiecare intervenție planificată se va baza pe un proces participativ riguros, luând în considerare perspectivele, considerațiile și preocupările tuturor părților interesate”, a menționat Lars Johan Lönnback, Șeful Misiunii OIM în Republica Moldova.

Potrivit documentului, Republica Moldova poate aborda și atenua cu succes consecințele sociale și economice negative imediate și pe termen mediu ale pandemiei COVID-19 și, de asemenea, poate diminua vulnerabilitățile generate de emigrare. Asta în condițiile în care, conform datelor Biroului Național de Statistică din 2020, principalul motiv al depopulării Moldovei îl reprezintă emigrarea (peste 1,7% pe an), iar mai mult de o treime din forța de muncă locuiește în străinătate.

Totodată, foaia de parcurs propune îndrumări de reglementare pentru sectorul bancar, cum ar fi opțiuni de remitențe digitale și platforme de creditare colectivă, dar și elaborarea un set de programe de educație financiară destinate migranților, precum și beneficiarilor de remitențe. Asta în condițiile în care pe parcursul anului 2020, prin intermediul băncilor licențiate în Republica Moldova au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice mijloace bănești în valoare netă de 1,49 miliarde USD – cea mai mare sumă înregistrată în ultimii șase ani.

Proiectul foii de parcurs a fost elaborat, în cadrul inițiativei de cooperare globală PNUD-OIM, de o echipă de experți locali și internaționali de la Universitatea Columbia din New York, în strânsă colaborare cu PNUD și OIM Moldova. Documentul a beneficiat de consultări extinse la nivel național.

Realitatea Live

25 Aug. 2026, 13:39
 // Categoria: Societate // Autor:  Vlada Ciorici
25 Aug. 2026, 13:39 // Societate //  Vlada Ciorici

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!