Nenumărate variante de abecedare, ilustrate şi viu colorate, sunt la dispoziţia elevilor din clasa pregătitoare. În schimb, în urmă cu peste 150 de ani, „bobocii” învăţau de pe primul şi unicul abecedar realizat de Ion Creangă. Cartea didactică, revoluţionară pentru scrierea şi citirea în limba română, nu mai are aproape nimic în comun cu actualele manuale. O echipă Antena 3 CNN a mers la Arhivele Naţionale pentru a răsfoi abecedarul lui Ion Creangă, bine păstrat în faţa trecerii timpului.

Cel mai bun manual, de nedetronat timp de câteva decenii, abecedarul realizat de Ion Creangă a văzut lumina tiparului pe 11 septembrie 1868.

De la cele 4.000 de exemplare tipărite iniţiale, s-a ajuns în câţiva ani la 23 de ediţii şi la 500.000 de exemplare distribuite în mii de şcoli.

Abecedarul lui Ion Creangă s-a bucurat de mare succes la vremea respectivă pentru că era prima carte didactică, pentru elevii de clasa întâi, cu ajutorul căreia puteau să scrie şi să citească în limba română. Mai mult decât atât, a făcut tranziţia de la scrierea cu caractere chirilice la cea cu caractere latine.

„E un întreg univers al copilăriei de secol XIX, surprins în textele lui Ion Creangă. Acest abecedar este primul text semnat de Ion Creangă, deci înainte de Amintiri din copilărie, înainte de poveştile lui Creangă”, explică Alina Pavelescu, director adjunct la Arhivele Naţionale.

Abecedarul i-a adus lui Ion Creangă un câştig substanţial, care i-a permis să-şi cumpere bojdeuca de la marginea Iaşiului, care a devenit peste zeci de ani prima casă memorială din România.

La fel ca modesta bojdeucă, paginile abecedarului erau simple, precum cărţile vremii.

„Nu există ilustraţii, nu există poze colorate. De altfel, paginile colorate erau extrem de rare la vremea respectivă. Erau privilegiul câtorva ediţii scumpe şi câtorva edituri scumpe. Elevii, mai ales cei din mediul rural, nu îşi permiteau să aibă fiecare cartea lui. Şi atunci aceste cărţi sunt un fel de metodologii destinate învăţătorilor. Îi învaţă practic pe învăţători cum să le explice copiilor diferenţa dintre o vocală şi o consoană, dintre silabe şi aşa mai departe”, mai spune Alina Pavelescu.

Acum abecedarele arată cu totul diferit.

„Astăzi, manualele răspund altor nevoi: o generaţie mult mai dinamică. Evident că şi manualele ţin pasul cu această dinamică. Sunt foarte atrăgătoare din punct de vedere grafic, iar autorii încearcă să pastreze un echilibru între acest principiu al atractivităţii şi principiul corectitudinii ştiinţifice. Generaţia de astăzi nu ar suporta manuale care să nu aibă scheme, să nu aibă elemente evidenţiate cromatic, imagini”, Ruxandra Achim, profesoară de Limba şi literatura română.

Chiar şi fără poze sau culori, abecedarul lui Ion Creangă a stat la baza dezvoltării limbii şi literaturii române şi a revoluţionat învăţământul românesc, ceea ce puţini autori au reuşit să facă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#abecedar #copii #Ion Creanga

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.