Noua legislație a Uniunii Europene, prima de acest fel din lume pentru reglementarea inteligenței artificiale (IA), a intrat oficial în vigoare joi, cu scopul de a încuraja inovarea în Europa și de a limita posibilele abuzuri, scrie agenția AFP.

„Acesta este cadrul de pionierat al Europei pentru IA inovatoare și sigură. Va promova dezvoltarea inteligenței artificiale în care europenii pot avea încredere și va ajuta IMM-urile și întreprinderile nou-înființate europene să aducă pe piață soluții de ultimă generație în materie de IA”, a declarat șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe rețeaua de socializare X.

În mare parte, această legislație se va aplica efectiv din 2026, însă unele dispoziții vor deveni obligatorii încă de anul viitor.

Legislația adoptă o abordare „bazată pe riscuri”, impunând diferitelor sisteme de inteligență artificială constrângeri proporționale cu pericolele pe care acestea le reprezintă pentru societate.

Sistemele de inteligență artificială care prezintă un risc limitat vor fi supuse unor obligații de transparență reduse, în timp ce sistemele cu risc ridicat, utilizate în infrastructuri critice, educație, resurse umane sau aplicarea legii, vor fi supuse unor cerințe mai stricte înainte de a fi autorizate în UE.

Aceste cerințe vor include supravegherea umană a mașinii, elaborarea de documentație tehnică și implementarea unui sistem de gestionare a riscurilor.

Interdicțiile vor fi rare și vor viza aplicații care contravin valorilor europene, cum ar fi sistemele de rating al cetățenilor sau de supraveghere în masă utilizate în China.

Interdicțiile se vor aplica începând cu 2 februarie anul viitor, cu amenzi de până la 7% din cifra de afaceri mondială în cazul unei încălcări, subliniază Marcus Evans de la firma de avocatură Norton Rose Fulbright, care îndeamnă companiile să înceapă să se pregătească de acum.

Reguli specifice se vor aplica IA generativă, precum ChatGPT al OpenAI, pentru a asigura calitatea datelor utilizate în dezvoltarea algoritmilor și respectarea drepturilor de autor.

Sunetele, imaginile și textele generate artificial vor trebui să fie clar identificate ca atare pentru a preveni manipularea opiniei publice.

Regulamentul a fost adoptat definitiv de cele 27 de state membre ale UE la 21 mai, în urma adoptării sale de către Parlamentul European cu o majoritate foarte largă.

Co-legislatorii UE au ajuns la un acord asupra acestui text la începutul lunii decembrie, după negocieri dificile, unele țări, precum Franța, temându-se de o reglementare excesivă care ar amenința dezvoltarea acestui sector promițător.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#AI #Inteligență Artificială #UE #Ursula von der Leyen

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.