Putin a semnat un ucaz pentru a proteja limba rusă de înjurături și englezisme

Președintele rus, Vladimir Putin, a inclus în politica culturală de stat lupta împotriva obscenităților și cuvintelor străine. A fost semnat un drecret prezidențial marți, 24 ianuarie curent, în acest sens, pentru a proteja limba rusă.

Vladimir Putin a inclus în Fundamentele politicii culturale de stat lupta împotriva înjurăturii și a folosirii excesive a vocabularului străin.

Subsecțiunea privind măsurile de politică lingvistică va fi completată cu următorul alineat: „Protecția și sprijinirea limbii ruse ca limbă de stat a Federației Ruse, asigurând conformitatea cu normele limbii literare ruse moderne (inclusiv prevenirea limbajului obscen) și contracararea utilizării excesive a vocabularului străin.”

Aceasta nu este prima inițiativă guvernamentală care vizează combaterea termenilor străini. În decembrie anul trecut, Duma de Stat a aprobat în primă lectură un proiect de lege care interzice folosirea cuvintelor străine la nivel de stat dacă au analogi.

Nota explicativă a documentului precizează: „Proiectul de lege federală subliniază rolul unificator al limbii ruse ca limbă de stat a Federației Ruse într-un singur stat multinațional, extinde și precizează domeniile în care se utilizează limba de stat a Federației Ruse. Federația Rusă este obligatorie.”

Realitatea.md a publicat prima foaie. Pentru a citi documentul integral, în limba originală, accesați aici.

#limba rusa #Vladimir Putin

Directorul general al Termoelectrica, Iurie Razlovan, a declarat că una dintre cele mai mari provocări pentru companie rămâne achiziția gazelor naturale de pe piața liberă, începând cu primăvara anului 2026, când toți agenții economici vor fi obligați să procure resursele energetice în regim concurențial, transmite bani.md.

„Pentru câteva luni putem asigura consumul fără să intrăm în deficit, dar rămâne să vedem ce va fi după. Energocom va rămâne, foarte probabil, un actor important pe piață și cred că ei vor putea obține cele mai bune prețuri. Faptul că ieșim pe piața liberă nu înseamnă că Energocom nu va putea participa – la Bălți, de exemplu, a câștigat o altă companie”, a explicat Razlovan.

Potrivit acestuia, procesul de trading presupune o muncă specifică și există riscul ca anumite achiziții să nu fie recunoscute în tarif, dacă vor fi făcute la prețuri prea mari.

„Am scris colegilor să mergem cu toții cu ochii deschiși, ca să vedem cum facem achizițiile și să evităm prețuri care nu pot fi incluse în tarif”, a subliniat șeful Termoelectrica.

Razlovan a mai recunoscut că problema majoră rămân datoriile istorice ale companiei: 1,3 miliarde de lei către Energocom și 600 de milioane de lei către Moldovagaz.

„Asta trebuie discutat. Am speranța că Energocom va rămâne un actor important, dar doar în condiții de licitații deschise”, a adăugat el.

În opinia sa, un răspuns cert privind modul în care Termoelectrica se va aproviziona după liberalizarea pieței încă nu există.

„Nu pot declara că mâine noi vom ieși pe piață și vom cumpăra gaze la prețuri mici. Sunt multe necunoscute și trebuie să le discutăm cu partenerii”, a conchis directorul.