Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunțat, în noaptea de 10 spre 11 mai, că Rusia este pregătită să reia negocierile directe de pace cu Ucraina, începând de joi, 15 mai 2025, la Istanbul, Turcia. Declarația a fost făcută după întâlnirile internaționale organizate cu ocazia marcării a 80 de ani de la Victoria din cel de-al Doilea Război Mondial, scrie Rbc.ru.

„Propunem să începem fără întârziere, chiar joia viitoare, pe 15 mai, la Istanbul – locul unde negocierile au fost întrerupte în 2022”, a spus Putin. El a subliniat că Moscova este pregătită pentru negocieri fără condiții prealabile.

Potrivit liderului de la Kremlin, scopul acestor discuții ar fi „eliminarea cauzelor profunde ale conflictului” și stabilirea unei păci durabile pe termen lung. „Suntem deschiși unor negocieri serioase cu Ucraina. Nu excludem că ar putea fi agreat și un nou armistițiu, dar unul real, nu doar simbolic”, a adăugat el.

Putin a precizat că urmează să aibă o discuție telefonică cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, pentru a solicita organizarea reuniunii. El a mai declarat că decizia finală aparține Kievului.

Pe 10 mai, la Kiev, a avut loc o întâlnire a așa-numitei „coaliții a celor dispuși”, la care au participat liderii Ucrainei, Franței, Germaniei, Marii Britanii și Poloniei. Aceștia au susținut inițiativa unui armistițiu complet de 30 de zile, începând cu 12 mai, și au avertizat Rusia că, în caz contrar, se vor confrunta cu noi sancțiuni.

În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a transmis că Moscova rămâne deschisă negocierilor fără condiții, dar a criticat presiunile exercitate de Occident. „Încercările de a ne impune un calendar prin presiuni sunt inutile”, a declarat el pentru CNN.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a reacționat duminică dimineață, calificând propunerea lui Putin drept „un semn pozitiv”. Totuși, el a subliniat că prioritară este oprirea imediată a focului.

„Este un semn pozitiv faptul că rușii au început în sfârșit să ia în considerare încheierea războiului. Întreaga lume așteaptă acest lucru de foarte mult timp”, a transmis Zelenski. „Primul pas spre pace este încetarea focului. Ucraina este pregătită să respecte un armistițiu deplin, de durată și verificabil, începând cu 12 mai”, a adăugat el.

Între timp, președintele american Donald Trump, aflat la Casa Albă, a salutat evoluțiile recente și a anunțat, într-un mesaj pe Truth Social, o „mare săptămână” pentru Rusia și Ucraina.

„Pot fi zile mărețe pentru Rusia și Ucraina! Să sperăm la oprirea luptelor și salvarea a sute de mii de vieți. Începem o MARE săptămână!”, a scris Trump. El a reafirmat că Statele Unite vor sprijini o soluție negociată și că încurajează ambele părți să ajungă la o înțelegere. „Va fi o lume complet nouă, mult mai bună decât cea de dinainte. SUA vor prioritiza reconstrucția și comerțul, nu conflictul”, a completat liderul de la Washington.

Anterior, Trump a susținut ideea unui armistițiu temporar, considerând că acesta ar putea deschide calea spre un acord de pace. El a avertizat că un refuz din partea Rusiei ar atrage sancțiuni economice suplimentare din partea SUA și a partenerilor europeni.

Negocierile ruso-ucrainene au fost întrerupte în mai 2022, după publicarea imaginilor din Bucha, pe care Moscova le-a calificat drept „provocări”. Kremlinul acuză Occidentul că a determinat Kievul să se retragă din acordul parafat la Istanbul în acel an. Reluarea negocierilor ar marca un nou moment de cotitură în conflictul declanșat în februarie 2022, care a dus la distrugeri masive, pierderi de vieți omenești și o criză umanitară de proporții în Europa de Est.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Doland Trump #Vladimir Putin #Vladimir Zelenski

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.