Putin propune negocieri directe la Istanbul pe 15 mai. Trump anunță „o mare săptămână”. Prima reacție a lui Zelenski

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunțat, în noaptea de 10 spre 11 mai, că Rusia este pregătită să reia negocierile directe de pace cu Ucraina, începând de joi, 15 mai 2025, la Istanbul, Turcia. Declarația a fost făcută după întâlnirile internaționale organizate cu ocazia marcării a 80 de ani de la Victoria din cel de-al Doilea Război Mondial, scrie Rbc.ru.

„Propunem să începem fără întârziere, chiar joia viitoare, pe 15 mai, la Istanbul – locul unde negocierile au fost întrerupte în 2022”, a spus Putin. El a subliniat că Moscova este pregătită pentru negocieri fără condiții prealabile.

Potrivit liderului de la Kremlin, scopul acestor discuții ar fi „eliminarea cauzelor profunde ale conflictului” și stabilirea unei păci durabile pe termen lung. „Suntem deschiși unor negocieri serioase cu Ucraina. Nu excludem că ar putea fi agreat și un nou armistițiu, dar unul real, nu doar simbolic”, a adăugat el.

Putin a precizat că urmează să aibă o discuție telefonică cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, pentru a solicita organizarea reuniunii. El a mai declarat că decizia finală aparține Kievului.

Pe 10 mai, la Kiev, a avut loc o întâlnire a așa-numitei „coaliții a celor dispuși”, la care au participat liderii Ucrainei, Franței, Germaniei, Marii Britanii și Poloniei. Aceștia au susținut inițiativa unui armistițiu complet de 30 de zile, începând cu 12 mai, și au avertizat Rusia că, în caz contrar, se vor confrunta cu noi sancțiuni.

În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a transmis că Moscova rămâne deschisă negocierilor fără condiții, dar a criticat presiunile exercitate de Occident. „Încercările de a ne impune un calendar prin presiuni sunt inutile”, a declarat el pentru CNN.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a reacționat duminică dimineață, calificând propunerea lui Putin drept „un semn pozitiv”. Totuși, el a subliniat că prioritară este oprirea imediată a focului.

„Este un semn pozitiv faptul că rușii au început în sfârșit să ia în considerare încheierea războiului. Întreaga lume așteaptă acest lucru de foarte mult timp”, a transmis Zelenski. „Primul pas spre pace este încetarea focului. Ucraina este pregătită să respecte un armistițiu deplin, de durată și verificabil, începând cu 12 mai”, a adăugat el.

Între timp, președintele american Donald Trump, aflat la Casa Albă, a salutat evoluțiile recente și a anunțat, într-un mesaj pe Truth Social, o „mare săptămână” pentru Rusia și Ucraina.

„Pot fi zile mărețe pentru Rusia și Ucraina! Să sperăm la oprirea luptelor și salvarea a sute de mii de vieți. Începem o MARE săptămână!”, a scris Trump. El a reafirmat că Statele Unite vor sprijini o soluție negociată și că încurajează ambele părți să ajungă la o înțelegere. „Va fi o lume complet nouă, mult mai bună decât cea de dinainte. SUA vor prioritiza reconstrucția și comerțul, nu conflictul”, a completat liderul de la Washington.

Anterior, Trump a susținut ideea unui armistițiu temporar, considerând că acesta ar putea deschide calea spre un acord de pace. El a avertizat că un refuz din partea Rusiei ar atrage sancțiuni economice suplimentare din partea SUA și a partenerilor europeni.

Negocierile ruso-ucrainene au fost întrerupte în mai 2022, după publicarea imaginilor din Bucha, pe care Moscova le-a calificat drept „provocări”. Kremlinul acuză Occidentul că a determinat Kievul să se retragă din acordul parafat la Istanbul în acel an. Reluarea negocierilor ar marca un nou moment de cotitură în conflictul declanșat în februarie 2022, care a dus la distrugeri masive, pierderi de vieți omenești și o criză umanitară de proporții în Europa de Est.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Doland Trump #Vladimir Zelenski #Vladimir Putin

Jamie Dimon, omul care conduce cea mai mare bancă din Statele Unite, spune că riscul unei căderi serioase a pieței de capital americane este mult mai mare decât lasă impresia actualul optimism de pe Wall Street. Într-un interviu rar acordat BBC, președintele executiv al JP Morgan Chase avertizează că o corecție semnificativă ar putea veni „oricând între următoarele șase luni și doi ani”.

„Sunt mult mai îngrijorat decât ceilalți”, spune bancherul, ale cărui opinii cântăresc greu în lumea financiară. Pe lista sa de motive de neliniște: tensiunile geopolitice, cheltuielile bugetare necontrolate și remilitarizarea accelerată a lumii. „Nivelul de incertitudine ar trebui să fie mult mai ridicat în mintea oamenilor decât ceea ce numim normalitate”, a adăugat el.

Dimon a vorbit din Bournemouth, Marea Britanie, unde JP Morgan investește aproximativ 350 de milioane de lire sterline într-un nou campus, plus alte 3,5 milioane pentru proiecte caritabile locale.

La capitolul aprecieri diplomatice, Dimon a ținut să spună că ministrul britanic de finanțe, Rachel Reeves, „face o treabă excelentă” și că e optimist privind eforturile guvernului de a stimula inovația și de a reduce birocrația. Dar, dincolo de politețuri, a fost clar: bursele americane „au crescut prea mult, prea repede”.

Banca Angliei a comparat recent entuziasmul pentru acțiunile din sectorul inteligenței artificiale cu febra „dotcom” din anii ’90 — și avertizează că evaluările „par exagerate”, existând riscul unei „corecții bruște”.

„Inteligența artificială este reală și, în final, va da roade”, recunoaște Dimon. „Dar, ca în cazul televizoarelor sau al automobilelor, nu toți cei implicați vor câștiga. O parte din banii investiți în AI vor fi, probabil, pierduți.”

Dimon a readus în discuție și tema securității globale — o preocupare tot mai frecventă în mesajele sale publice. În scrisoarea sa anuală către acționari, avertiza că Statele Unite ar rămâne fără rachete în doar șapte zile de război în Marea Chinei de Sud.

„Oamenii vorbesc despre a stoca criptomonede. Eu spun că ar trebui să stocăm gloanțe, arme și bombe. Lumea e un loc mult mai periculos acum, și prefer siguranța în locul naivității”, a spus el fără ocol.

Un alt subiect delicat: presiunile asupra independenței Rezervei Federale, banca centrală a SUA. Dimon susține că Fed-ul trebuie să rămână autonom și afirmă că îl crede pe Donald Trump „pe cuvânt” când spune că nu va interveni politic – deși același Trump l-a numit pe actualul președinte al instituției, Jerome Powell, „imbecil” pentru că nu a redus dobânzile mai repede.

Dimon recunoaște că America „a devenit un partener ceva mai puțin de încredere” pe scena mondială, dar vede și o parte bună: presiunile Washingtonului ar fi determinat Europa să ia mai în serios subfinanțarea NATO și lipsa de competitivitate economică.

În plan diplomatic, bancherul spune că vede semne încurajatoare pentru o apropiere între SUA și India, care ar putea duce la reducerea tarifelor impuse din cauza comerțului New Delhi cu Rusia. „Am vorbit cu mai mulți oficiali americani care mi-au spus clar că se dorește acest lucru și că va fi făcut”, a afirmat el.

Întrebat dacă are planuri politice, Dimon a negat, spunând că prioritatea sa este „să păstreze JP Morgan o companie sănătoasă și dinamică”. Totuși, cu o doză de autoironie, a adăugat: „Dacă mi-ați da președinția, aș lua-o. Cred că m-aș descurca destul de bine.”