Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

Putin propune negocieri directe la Istanbul pe 15 mai. Trump anunță „o mare săptămână”. Prima reacție a lui Zelenski

11 Mai 2025, 10:55
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
11 Mai 2025, 10:55 // Actualitate //  Realitatea.md

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunțat, în noaptea de 10 spre 11 mai, că Rusia este pregătită să reia negocierile directe de pace cu Ucraina, începând de joi, 15 mai 2025, la Istanbul, Turcia. Declarația a fost făcută după întâlnirile internaționale organizate cu ocazia marcării a 80 de ani de la Victoria din cel de-al Doilea Război Mondial, scrie Rbc.ru.

„Propunem să începem fără întârziere, chiar joia viitoare, pe 15 mai, la Istanbul – locul unde negocierile au fost întrerupte în 2022”, a spus Putin. El a subliniat că Moscova este pregătită pentru negocieri fără condiții prealabile.

Potrivit liderului de la Kremlin, scopul acestor discuții ar fi „eliminarea cauzelor profunde ale conflictului” și stabilirea unei păci durabile pe termen lung. „Suntem deschiși unor negocieri serioase cu Ucraina. Nu excludem că ar putea fi agreat și un nou armistițiu, dar unul real, nu doar simbolic”, a adăugat el.

Putin a precizat că urmează să aibă o discuție telefonică cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, pentru a solicita organizarea reuniunii. El a mai declarat că decizia finală aparține Kievului.

Pe 10 mai, la Kiev, a avut loc o întâlnire a așa-numitei „coaliții a celor dispuși”, la care au participat liderii Ucrainei, Franței, Germaniei, Marii Britanii și Poloniei. Aceștia au susținut inițiativa unui armistițiu complet de 30 de zile, începând cu 12 mai, și au avertizat Rusia că, în caz contrar, se vor confrunta cu noi sancțiuni.

În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a transmis că Moscova rămâne deschisă negocierilor fără condiții, dar a criticat presiunile exercitate de Occident. „Încercările de a ne impune un calendar prin presiuni sunt inutile”, a declarat el pentru CNN.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a reacționat duminică dimineață, calificând propunerea lui Putin drept „un semn pozitiv”. Totuși, el a subliniat că prioritară este oprirea imediată a focului.

„Este un semn pozitiv faptul că rușii au început în sfârșit să ia în considerare încheierea războiului. Întreaga lume așteaptă acest lucru de foarte mult timp”, a transmis Zelenski. „Primul pas spre pace este încetarea focului. Ucraina este pregătită să respecte un armistițiu deplin, de durată și verificabil, începând cu 12 mai”, a adăugat el.

Între timp, președintele american Donald Trump, aflat la Casa Albă, a salutat evoluțiile recente și a anunțat, într-un mesaj pe Truth Social, o „mare săptămână” pentru Rusia și Ucraina.

„Pot fi zile mărețe pentru Rusia și Ucraina! Să sperăm la oprirea luptelor și salvarea a sute de mii de vieți. Începem o MARE săptămână!”, a scris Trump. El a reafirmat că Statele Unite vor sprijini o soluție negociată și că încurajează ambele părți să ajungă la o înțelegere. „Va fi o lume complet nouă, mult mai bună decât cea de dinainte. SUA vor prioritiza reconstrucția și comerțul, nu conflictul”, a completat liderul de la Washington.

Anterior, Trump a susținut ideea unui armistițiu temporar, considerând că acesta ar putea deschide calea spre un acord de pace. El a avertizat că un refuz din partea Rusiei ar atrage sancțiuni economice suplimentare din partea SUA și a partenerilor europeni.

Negocierile ruso-ucrainene au fost întrerupte în mai 2022, după publicarea imaginilor din Bucha, pe care Moscova le-a calificat drept „provocări”. Kremlinul acuză Occidentul că a determinat Kievul să se retragă din acordul parafat la Istanbul în acel an. Reluarea negocierilor ar marca un nou moment de cotitură în conflictul declanșat în februarie 2022, care a dus la distrugeri masive, pierderi de vieți omenești și o criză umanitară de proporții în Europa de Est.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 22:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 22:43 // Slider //  Ana Panaguța

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!