Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a publicat astăzi un nou raport de monitorizare privind narațiunile de dezinformare difuzate pe platforma YouTube în spațiul informațional al Republicii Moldova.
Potrivit raportului, și în afara campaniilor electorale, numeroase canale de YouTube mențin un cadru narativ constant care contestă integrarea europeană, legitimitatea autorităților și orientarea geopolitică a Republicii Moldova. Concluziile se bazează pe analiza a 32 de canale din spațiul informațional moldovenesc, monitorizate în perioada post-electorală.
Analiza arată că, în special pe subiecte ce țin de Uniunea Europeană, NATO și contextul politic intern, au fost promovate intens narațiuni potrivit cărora integrarea europeană ar dăuna populației, în țară ar avea loc represiuni politice, opoziția ar fi persecutată, iar Maia Sandu nu ar fi o președintă legitimă. De asemenea, au fost promovate mesaje care susțin că aderarea la UE ar reduce autonomia statelor mici, că în Republica Moldova ar exista cenzură, că guvernarea proeuropeană se bazează pe război sau că la putere s-ar afla un „regim fascist” care distruge economia.
Potrivit CJI, într-un registru mai puțin proeminent, dar constant, au circulat și alte narațiuni dezinformatoare, precum ideea că integrarea în UE slăbește economia Moldovei, că Uniunea Europeană amenință identitatea culturală locală și valorile tradiționale, că alegerile ar fi sau ar urma să fie falsificate ori că NATO ar atrage Republica Moldova într-un conflict militar.
Raportul mai arată că dezinformarea este frecvent difuzată prin combinarea mai multor narațiuni într-un singur produs media. Principalii vectori de propagare rămân canale afiliate unor foste posturi de televiziune, precum TV6 Moldova și Primul în Moldova, care, după suspendarea licențelor, au migrat pe YouTube și continuă să difuzeze conținut partizan, adesea sincronizat. La fel ca în perioada campaniei electorale, președinta Maia Sandu rămâne principala țintă a narațiunilor de dezinformare.
Monitorizarea confirmă, totodată, că pe YouTube dezinformarea este amplificată masiv prin secțiunile de comentarii. Conform CJI, 1.495 de comentarii au inclus conținut care încalcă politicile platformei, precum incitarea la ură, discriminarea, hărțuirea, intimidarea, limbajul violent sau apelurile la acțiuni periculoase, inclusiv vătămarea integrității corporale sau moartea, fiind raportabile conform standardelor YouTube.
Raportul integral, intitulat „Dezinformarea despre UE pe YouTube după alegerile parlamentare: narațiuni persistente și mecanisme de amplificare”, este disponibil pe platforma Mediacritica.
