Curs valutar
  • EUR
    20.1411
    -0.0631%
  • USD
    18.3744
    0.1965%
  • RUB
    0.2232
    0.4928%
  • RON
    3.7671
    -0.0345%
  • UAH
    0.4067
    0.5164%

Toate știrile

19 noiembrie 2026

Raport: Puterea cibernetică a Chinei este inferioară celei a Statelor Unite ale Americii

28 Iun. 2021, 13:12
 // Categoria: Sci-tech // Autor:  Realitatea.md
28 Iun. 2021, 13:12 // Sci-tech //  Realitatea.md

Principala putere cibernetică a lumii rămân Statele Unite ale Americii. În acest sens, este posibil să își păstreze această poziție în fața Chinei cel puțin până în 2030, cu ajutorul aliaților occidentali la fel de avansați, în pofida informaţiilor despre atacuri cibernetice chinezeşti asupra unor guverne şi companii occidentale, potrivit unui raport publicat luni de Institutul Internaţional pentru Studii Strategice la de Londra (IISS).

„Deși China a făcut progrese semnificative în consolidarea capacităților sale cibernetice începând cu 2014, acestea nu au fost nici pe departe suficiente pentru a reduce decalajul față de SUA”, a declarat Greg Austin, autorul principal al raportului intitulat Cyber Capabilities and National Power.

Raportul a analizat puterea cibernetică a 15 țări în funcție de șapte indicatori, printre care capacitățile de bază în materie de informații,securitatea și reziliența, capacitățile ofensive precum și poziția de lider în chestiunile legate de spațiul cibernetic la nivel mondial. A reieșit că Statele Unite sunt principala putere cibernetică a lumii, în timp ce China a fost plasată în categoria a doua, alături de Australia, Marea Britanie, Canada, Franţa, Israel şi Rusia. De asemenea, raportul mai precizează că puterea defensivă a Chinei rămâne relativ slabă, iar politicile sale de reziliență pentru infrastructurile critice se află încă în stadii incipiente de dezvoltare, scrie Digi24.

Totuși, capabilitățile de spionaj cibernetic ale Chinei sunt formidabile pe plan intern, se arată în raport, menționându-se faptul că regimul de la Beijing dispune de cel mai puternic sistem intern de supraveghere și cenzură din lume. De asemenea, China și-a dezvoltat și utilizat pe scară largă capabilitățile de spionaj în străinătate, însă analiza și diseminarea informațiilor este „mai puțin matură” decât în cazul SUA și al aliaților săi, conform Financial Review.

Traiectoria Chinei ar putea fi, de asemenea, încetinită de decizia SUA din 2019 de a-și închide piețele pentru unele companii digitale chineze, o decuplare parțială care ar putea împiedica dezvoltarea unor tehnologii mai avansate.

Potrivit raportului IISS, China are însă avantaje distincte, cum ar fi cei 1 miliard de utilizatori de internet și costul mai mic al tehnologiei chineze, care o fac atractivă pentru țările în curs de dezvoltare.

În pofida îngrijorărilor în creştere legate de atacuri cibernetice orchestrate de Phenian, Coreea de Nord a fost inclusă într-o a treia categorie de ţări cu „puncte tari sau potenţiale puncte tari în anumite domenii, dar slăbiciuni semnificative în altele”.

Din această a treia categorie fac parte mai ales state din Asia, printre care India, Indonezia, Iran, Japonia, Malaezia şi Vietnam, IISS concluzionând că „economiile industriale avansate” deţin „avantaje cibernetice semnificative” care ar putea linişti preocupările occidentale că vor rămâne în urma rivalilor cu regimuri autoritare sau mai puţin dezvoltaţi.

Datele raportului arată că SUA au rămas puterea dominantă în spațiul cibernetic, investind masiv în capacități civile și militare, precum și în cea mai puternică bază industrială digitală din lume. Companiile sale sunt capabile să detecteze și să impute statelor atacurile cibernetice, iar țara dispune de propriile capacități ofensive sofisticate. Raportul mai subliniază, însă, că SUA sunt mai constrânse din punct de vedere politic și juridic decât adversari precum China, Rusia, Iran și Coreea de Nord.

Potrivit institutului londonez, puterea cibernetică naţională este bazată în parte pe „capacitatea de a atrage capital investiţional şi abilităţi tehnice” şi pe crearea de condiţii care să permită afacerilor digitale să se dezvolte, condiţii care pot fi mai uşor întrunite în Statele Unite şi aliaţii săi.

Cu toate acestea, SUA nu pot lăsa garda jos, avertizează IISS, dată fiind „forţa în creştere a economiei digitale a Chinei”.

Realitatea Live

19 Nov. 2026, 09:55
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
19 Nov. 2026, 09:55 // Slider //  Realitatea.md

Economia Republicii Moldova ar urma să crească cu 1,7% în 2026 și cu 2,4% în 2027, potrivit prognozei de toamnă a Comisiei Europene. În primăvară, Bruxellesul estima un avans al PIB-ului de 2%, respectiv de 3,5%. Pentru 2028, Comisia anticipează o accelerare a creșterii economice la 3,3%, susținută în principal de consum și investiții, scrie BANI.MD.

În prima jumătate a anului 2026, economia a crescut cu doar 0,6%, după un avans de 2,4% pe ansamblul anului trecut. Salariile reale și banii trimiși de moldovenii de peste hotare au susținut consumul, iar exporturile agricole au contribuit la creștere. Investițiile au slăbit însă, pe fondul prudenței companiilor și al întârzierilor în proiectele finanțate prin Mecanismul de reformă și creștere al UE.

Comisia estimează că inflația medie anuală va ajunge la 8,2% în 2026, în principal din cauza scumpirii energiei și transportului. Conflictul din Orientul Mijlociu a pus presiune pe piețele energetice, în timp ce recolta bună ar urma să tempereze scumpirea alimentelor. Pentru 2027, Bruxellesul estimează o inflație de 6,9%, iar pentru 2028, de 5,1%, în intervalul țintă al Băncii Naționale a Moldovei.

Economia ar urma să prindă ritm din a doua jumătate a lui 2027, când presiunea prețurilor la energie ar începe să se reducă. Reforma salarizării în sectorul public și majorarea pensiilor ar susține consumul, deși creșterea TVA și a accizelor prevăzută în reforma fiscală ar tempera acest efect. Comisia se așteaptă ca investițiile finanțate prin mecanismul european să se accelereze în 2028. O cerere internă mai puternică va stimula și importurile, astfel că exporturile nete vor continua să frâneze ritmul de creștere.

Pe partea de finanțe publice, Comisia estimează că deficitul administrației publice va urca de la 4,6% din PIB în 2026 la 5,2% în 2027, apoi va coborî ușor, la 5,1% în 2028. Salariile din sectorul public, investițiile și plata dobânzilor vor menține presiunea asupra bugetului. Datoria publică ar urma să crească de la 40,7% din PIB în 2026 la 43,8% în 2028.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Comisia avertizează că evoluția conflictului din Orientul Mijlociu, războiul Rusiei împotriva Ucrainei și șocurile climatice pot înrăutăți aceste perspective.