Recomandări și atenționări de la SIS. Ce înseamnă „atacuri phishing” și cum ar trebuie să prevenim astfel de situații?

În contextul intensificării atacurilor phishing (n.r. înșelăciune electrică) asupra conturilor poștei electronice ale autorităților publice, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) vine cu un set de recomandări pentru a demonstra vigilență maximă la mesajele recepționate sau cele nesolicitate, venite din surse necunoscute.

Potrivit SIS, link-urile sau atașamentele conținute în astfel de mesaje pot duce la infectarea stației de lucru cu cod malițios (viruși).

Astfel, SIS îndeamnă autoritățile să se conducă după următoarele principii:

Verificați mereu sursa mesajelor primite, înainte de a accesa link-uri sau fișiere atașate;
Evitați accesarea de link-uri și atașamente provenite din surse necunoscute sau din mesaje nesolicitate;
Atunci când mesajul pare suspect și nu sunteți siguri dacă trebuie să faceți clic pe acesta, contactați expeditorul (de exemplu prin telefon) pentru a vă convinge că acesta a transmis mesajul recepționat;
Verificați cu o soluție de antivirus atașamentele recepționate, înainte de a le deschide;
Nu furnizați date personale și date de autentificare (numele utilizatorului și parola) ce sunt solicitate urmare a accesării unor link-uri suspecte recepționate prin intermediul poștei electronice;
Raportați specialiștilor IT din cadrul entității Dvs cazurile suspecte de phishing;
Utilizați mereu o soluție antivirus cu actualizările la zi.

Phishing reprezintă o formă de activitate infracțională care constă în obținerea unor date confidențiale, cum ar fi date de acces pentru aplicații de tip bancar, aplicații de comerț electronic (ca eBay sau PayPal) sau informații referitoare la carduri de credit, folosind tehnici de manipulare a datelor identității unei persoane sau a unei instituții.

O înșelăciune electronică constă, în mod obișnuit, în trimiterea de către atacator a unui mesaj electronic, folosind programe de mesagerie instantanee sau telefon, în care utilizatorul este sfătuit să-și dea datele confidențiale pentru a câștiga anumite premii, sau este informat că acestea sunt necesare datorită unor erori tehnice care au dus la pierderea datelor originale. În mesajul electronic este indicată de obicei și o adresă de web care conține o clonă a sitului web al instituției financiare sau de trading. Majoritatea phisherilor folosesc această metodă pentru a obține date bancare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#phishing #atac electronic #atac #SIS

Preşedintele american Donald Trump s-a plâns marţi de fotografia folosită de revista Time pe coperta sa, criticând faptul că publicaţia i-a „şters” părul şi numind imaginea „foarte rea”.

„Time a scris un articol relativ bun despre mine, dar această fotografie ar putea fi cea mai proastă din toate timpurile. Mi-au «şters» părul şi mi-au pus pe cap ceva care pluteşte şi care arată ca o coroană, dar extrem de mică. Foarte ciudat!”, a scris el pe Truth Social.

Liderul republican a menţionat că nu i-a plăcut niciodată să fie fotografiat de jos şi a subliniat că această imagine „este foarte rea” şi merită să atragă atenţia asupra acestui aspect. „Ce fac şi de ce?”, s-a întrebat el, informează EFE, potrivit Agerpres.

Revista îl prezintă pe preşedintele Trump care a fost fotografiat de jos în sus şi din lateral, privind în depărtare. Trump poartă un sacou albastru, o cămaşă albă şi o cravată roşie, culorile drapelului american. Partea din faţă a părului lui Trump pare neclară din cauza efectelor luminii.

Textul care însoţeşte fotografia laudă rolul lui Trump în încheierea conflictului din Gaza, în contextul în care planul de pace pentru enclava palestiniană a fost semnat luni, în Egipt. „Triumful său” – scrie pe coperta revistei, iar fostul prim-ministru israelian Ehud Barak (1999-2001) a scris un articol intitulat „Liderul de care Israelul avea nevoie”.

Trump a călătorit luni în Israel şi Egipt. În prima ţară, a vorbit în faţa Knessetului (parlamentul) şi s-a întâlnit cu familiile ostaticilor israelieni, iar în cea de-a doua, a coprezidat aşa-numitul Summit al Păcii, unde a fost semnat acordul care stipulează sfârşitul războiului din Gaza, care dura de doi ani.