„Programul 50/20”, cum este cunoscut în România, deconta proprietarilor 50 de roni pe zi pentru cazare și 20 pentru masă pentru fiecare persoană. Prin acest sprijin, o persoană care găzduia o familie de trei persoane, de exemplu, putea primi 6 300 de roni pe lună. Acum noua sumă – mai mică – merge direct către ucraineni.

Proiectul a fost publicat pe site-ul Ministerul Afacerilor Interne și urmează să fie adoptat în regim de urgență. Nu se specifică o dată exactă când se va întâmpla.

Reprezentanții a două ONG-uri care au acordat asistență refugiaților încă de la începutul războiului au explicat pentru Libertatea ce provocări ridică aceste modificări: limba rămâne în continuare o barieră atunci când vine vorba de angajarea ucrainenilor, iar faptul că cele mai multe sunt femei și mai mulți copii ridică o problemă importantă: cu cine îi vor lăsa dacă merg la serviciu.

De asemenea, proprietarii de apartamente care au vorbit sunt revoltați că nu și-au primit banii pe ultimele luni și spun că modificările lovesc în refugiați, care vor trebuie să se pună iar pe drumuri.

Ce beneficii acordă programul 50/20

Programul 50/20 le oferă persoanelor care găzduiesc ucraineni 50 de roni de persoană pe zi pentru locuință și 20 de roni de persoană pe zi pentru mâncare. Așadar, într-o lună erau decontate cheltuieli de 2.100 de lei românești de persoană. Pentru o familie formată dintr-o mamă cu doi copii, de exemplu, se puteau primi 6 300 roni (25 438 MDL).

Proprietarii se înțelegeau cu ucrainenii și suma pentru masă era înmânată acestora. Cu alte cuvinte, din 2 100 de roni, la refugiat ajungeau doar 600.

Potrivit Guvernului român, pentru cheltuielile de cazare și masă pentru refugiați s-au cheltuit până acum, din fondul de rezervă al Guvernului, peste 106 milioane de euro sau peste 352 000 de euro pe zi.

Ce modificări vrea să facă guvernul român

Proiectul de ordonanță publicat pe site-ul MAI român introduce o serie de modificări importante:

• „Familiile și persoanele singure” primesc o sumă forfetară în cuantum de 2 000 roni pe lună, pentru o singură perioadă de maximum patru luni consecutive, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare. Cu alte cuvinte, nu se mai calculează suma pe număr de persoane;
• Cei care sunt angajați în România vor primi în continuare suma până la finele lui 2023;
• Ucrainenii care nu s-au încadrat în câmpul muncii din România, după cele patru luni, „au acces gratuit la serviciile şi măsurile prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă”. Cu alte cuvinte, trebuie să intre în evidența forțelor de muncă și să-și caute un serviciu.
• Proprietarii care au găzduit, până la intrarea în vigoare a modificărilor, persoane din Ucraina au un termen de 30 de zile să-și depună cerere de decont pe „programul 50/20”.

Cum justifică statul român modificările: ajutorul, „o sursă de venit atractivă pentru mulți proprietari”

În nota de fundamentare scrie, fără echivoc, că este vorba de lipsa fondurilor: dacă nu sunt adoptate aceste măsuri, „se ajunge la imposibilitatea de a mai asigura sumele pentru decontarea cheltuielilor”.

Ulterior, sunt arătați cu degetul proprietarii care au găzduit refugiați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Situațiile întâlnite în practică (…) au reliefat faptul că decontarea cheltuielilor cu hrana cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, găzduiți de persoane fizice a fost văzută ca o sursă de venit atractivă pentru mulți proprietari de locuințe aflați în căutare de chiriași”, se arată în document. Acești bani au „umflat” piața imobiliară, mai justifică decidenții, „fapt ce a dus la scăderea sub aspectul ofertei și, implicit, la creșterea cuantumului chiriilor practicate pe piața liberă, cu impact direct asupra cetățenilor români”.

În proiect se mai arată că din 100 000 de ucraineni aflați în România, doar 5 000 de muncesc, adică 5%, mai scrie în proiect.

„Nu mi s-au dat cei 20 de lei niciodată”

Anna, 42 de ani, a ajuns în România în noiembrie anul trecut, din Dnipro, împreună cu mama ei de 68 de ani. Locuiește în chirie în Mamaia, Constanța, dar niciodată până acum nu i s-au dat banii pentru masă pe care îi decontează statul proprietarilor.

„Mulți oameni cu copii sunt pur și simplu aruncați în stradă și nu li se returnează garanția sau cei 20 de lei pe zi. Nici mie nu mi s-au dat vreodată. Dar măcar am avut unde locui și nu am plătit utilitățile”, spune femeia, care nu știe cum se va descurca cu suma de 2 000 de roni pe lună.

A lucrat toată viața ca medic și i-ar plăcea să lucreze și în România într-un spital, doar că procedura de angajare este anevoioasă, spune ea.

„Mulți dintre conaționalii noștri și-ar dori să caute ajutor medical la un specialist vorbitor de limbă rusă”, spune femeia. care se gândește acum serios să se întoarcă în Ucraina.

Situația Annei nu este singulară. Mihaela Sandu, președinta Asociației Hands Across, implicată în proiecte de sprijin pentru cei care au fugit de război, spune că este nevoie de o procedură rapidă pentru integrarea tuturor profesiilor.

„Accelerarea recunoașterii abilităților profesorilor ucraineni pentru a-i integra mai rapid în sistemul de învățământ românesc, astfel încât să contribuie chiar ei la integrarea ucrainenilor și a copiilor acestora, precum și a tuturor specialiștilor care pot oferi servicii complementare: medici, asistente, juriști, lucrători social, educatori”, spune aceasta.

Potrivit Mihaelei Sandu, ca să se angajeze în România, ucrainenii au nevoie și de cursuri de limbă și de servicii de îngrijire și educație pentru copii, astfel încât să-și poată stabili un program de lucru. Mai mult, noile modificări vor afecta și ONG-urile din țara vecină.

„Îngrijorarea noastră este că această modificare atât de bruscă va pune și mai multă presiune pe ONG-uri, care deja se confruntă cu o scădere a finanțărilor de la organizațiile internaționale, iar organizațiile ONU și-au îndreptat eforturile pentru sprijinirea Turciei. Guvernul și Comisia Europeană nu au dat și nu dau bani ONG-urilor”, subliniază aceasta. De asemenea, „întreruperea programului 50/20 ar duce la tensiuni sociale și ar pune refugiații într-o situație dificilă”.

Ce spun proprietarii de apartamente: „E aproape imposibil să trăiești cu doi copii mici cu 2 000 de roni”

Dorina Karabacak este o proprietară din București, care a găzduit în apartamentul ei cu trei camere ucraineni – niște „oameni minunați, care nu i-au creat probleme”. Femeia spune că ea nu va fi afectată de reglementări, dar refugiații le vor simți.

„În România e aproape imposibil să trăiești cu doi copii mici cu 2 000 roni, iar din acești bani să plătești și chirie, și facturi, și să le dai și copiilor mâncare. Și pentru mine ca proprietar cu rate la bancă a fost destul de dificil, deoarece banii pe luna decembrie i-am primit pe 7 martie, iar banii pe ianuarie, februarie, martie – nu am nicio idee când sau dacă îi voi mai primi”, a spus femeia.