Resurse educaționale și produse de igienă menstruală pentru 81 de școli profesionale, colegii și centre de excelență

81 de școli profesionale, colegii și centre de excelență din Republica Moldova au fost echipate cu seturi de resurse educaționale și produse de igienă menstruală în cadrul unui eveniment public de donare organizat de UNFPA.

„Investiția totală se ridică la cca 1,5 mln lei și este parte a programului „Conectăm tinerii cu piața muncii prin dezvoltarea deprinderilor de viață”, realizat de UNFPA Moldova în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova și finanțat de către Agenția Austriacă pentru Dezvoltare din fondurile programului Cooperării Austriece pentru Dezvoltare”, se arată într-un comunicat de presă al ministerului.

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, fiecare instituție a intrat în posesia unei boxe EduLife cu materiale educaționale interactive pentru lecțiile de dezvoltare a deprinderilor de viață și dispensere cu absorbante care vor fi instalate în blocurile sanitare din școli, cu acces gratuit pentru fete.

„Pregătind tinerii pentru viață le dezvoltăm abilități esențiale și îi susținem să devină cetățeni activi. Sunt convinsă că profesorii vor valorifica la maxim resursele incluse în boxele EduLIFE și vor contribui semnificativ la promovarea unui stil de viață sănătos în rândul tinerilor”, a subliniat Galina Rusu, secretară de stat, Ministerul Educației și Cercetării.

Boxele EduLIFE conțin un set de resurse inovatoare, concepute pentru a sprijini învățarea despre dezvoltarea sănătoasă și formarea deprinderilor de viață în rândul adolescenților și tinerilor. Materialele din EduLIFE Box pot fi adaptate atât pentru educația formală, cât și non-formală, precum și pentru diferite forme de învățământ în funcție de particularitățile și nevoile grupului de beneficiari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#EduLife #dezvoltare #tineri #scoli

Salonic, al doilea oraş ca mărime din Grecia, inaugurează sâmbătă, 30 noiembrie curent, reţeaua sa de metrou după două decenii de amânări cauzate în special de importante descoperiri arheologice, martore ale istoriei îndelungate a oraşului în perioada elenistică, apoi în timpul Imperiului Roman şi a Imperiului Bizantin, informează agerpres.ro.

Linia de metrou automat – furnizată de filiala italiană a constructorului japonez Hitachi Rail – ar trebui să transporte circa 250 de mii de pasageri pe zi în această metropolă din nordul Greciei cu peste un milion de locuitori.

În anumite staţii, vor fi expuse, în vitrine, unele dintre cele 300 de mii de obiecte descoperite în timpul lucrărilor de construcţie.

Fondat în secolul al IV-lea î.Hr. şi denumit în onoarea sorei vitrege a lui Alexandru cel Mare, Salonic a fost un important centru al Imperiului Roman înainte de a deveni al doilea oraş din Imperiul Bizantin, după Constantinopol.

Oraşul a continuat să se dezvolte sub Imperiul Otoman odată cu sosirea, în secolul al XV-lea, a mii de evrei sefarzi expulzaţi din Spania. Mare parte din comunitatea evreiască a oraşului a fost exterminată de nazişti.

„Metroul este un proiect aşteptat de mult timp. A întâmpinat numeroase obstacole şi dificultăţi. Primul tronson, cu o lungime de 9,6 kilometri, a fost construit sub fostul bulevard roman care traversa odinioară oraşul şi de-a lungul căruia au fost descoperite vestigii arheologice”, a afirmat ministrul elen.

Scoaterea la iveală a antichităţilor, dintre care unele au fost apoi restituite pentru a fi integrate în noile staţii, a costat 203 milioane de euro.

Este vorba despre cea de-a doua reţea de metrou construită în Grecia după cea din Atena, inaugurată în 2000. Exploatarea şi întreţinerea sa sunt asigurate de compania Thema, care include compania italiană ATM (compania de transport public din Milano), precum şi compania franceză de inginerie Egis.

Acest tronson, alături de o extensie care se află încă în construcţie în estul oraşului, vor costa 3 miliarde de euro. După ce construcţia sa a fost decisă în 2003, metroul din Salonic trebuia iniţial să fie finalizat în 2012. Însă companiile care au participat la construcţie au dat faliment în timpul crizei financiare care s-a abătut asupra Greciei.