Curtea Europeană a Drepturilor Omului obligă Federația Rusă să achite suma de 38 600 de euro la doi reclamanți care au avut parte de condițiile inumane de detenție, detenția ilegală, confiscarea ilegala a bunurilor, dar și lipsa unor remedii eficiente cu privire la plângerile acestora din partea regimului de la Tiraspol.

Hotărârea a fost pronunțată ieri

Primul reclamant a fost arestat de structurile de forță ale „rmn” în anul 2008, fiind acuzat de tentativă de omor. La 5 iunie 2009, acesta a fost condamnat de pretinsele instanțe locale la 11 ani de privațiune de libertate.

„Reclamantul a solicitat anularea condamnării sale în fața Curții Supreme de Justiție (CSJ) a Republicii Moldova. Printr-o scrisoare din 10 mai 2010, CSJ a returnat recursul său fără examinare, invocând lipsa competenței de a examina hotărârile pronunțate de pretinsele instanțe ale „rmn”. Acesta s-a plâns la CtEDO, invocând încălcarea art. 5§1 din Convenție (dreptul la libertate și siguranță)”, anunță Promo-LEX.

Al doilea reclamant a fost arestat de structurile de forță ale „rmn” la 20 decembrie 2012, fiind acuzat de deturnare de fonduri ale partenerilor săi de afaceri.

„Detenția sa a fost prelungită în mod repetat. La 24 decembrie 2012, bunurile sale personale, precum și proprietățile companiei sale au fost confiscate. La 16 iunie 2014, „judecătoria or. Bender” a condamnat reclamantul, „pentru abuz de putere” la 1 an și 8 luni de închisoare și la o amendă de 270 de ruble „rmn”. De asemenea, așa-numita instanță a obligat reclamantul să achite 212.750 de Euro cu titlu de prejudiciu. Reclamantul a fost deținut în mai multe locuri privative de libertate din regiunea transnistreană, în condiții inumane de detenție: umiditate ridicată, supraaglomerare, lipsa ventilării artificiale, paturi supraetajate din lemn, fără lenjerie de pat, condiții nesanitare, alimente puține și de proastă calitate, paraziți etc.”, mai anunță responsabilii.

Cel de-al 2-lea reclamant a depus o cerere la CtEDO, în care s-a plâns de condițiile inumane de detenție, confiscarea ilegală a bunurilor sale, dar și lipsa unor remedii eficiente cu privire la plângerile sale.

Prin Hotărârea din 13 iulie 2021, CtEDO a reiterat că, în perioada în care reclamanții s-au aflat în detenție, Rusia a exercitat un control efectiv asupra regimului de la Tiraspol, fără de care acesta nu ar fi supraviețuit.

„În privința ambilor reclamanți, Curtea a decis că detenția acestora a fost una ilegală, din moment ce pretinsele instanțe din regiune transnistreană nu fac parte dintr-un sistem judiciar compatibil cu Convenția. În legătură cu al doilea reclamant, Curtea a constatat că acesta a fost deținut în condiții inumane, iar confiscarea bunurilor sale nu a avut un temei legal. Suplimentar, Curtea a decis că acesta nu a avut la dispoziție remedii eficiente cu privire la plângerile sale”, se mai precizează în nota informativă.

Astfel, Curtea a dispus achitarea din contul Federației Ruse, în beneficiul reclamanților a sumei de 34 132 de euro în calitate de prejudiciu material și moral, dar și suma de 4 500 euro în calitate de costuri și cheltuieli pentru reprezentare.

„Această hotărâre confirmă odată în plus abuzurile grave la care sunt supuși locuitorii regiunii transnistrene: privare ilegală de libertate, condiții proaste de detenție, confiscări abuzive de proprietăți, dar și lipsa unor remedii eficiente în această privință. Chiar dacă faptele descrise în hotărâre s-au produs în anii 2010-2015, acestea sunt actuale și astăzi”, susține avocatul Promo-LEX, Alexandru Postica.

Hotărârea poate fi accesată aici

#CtEDO #Federatia Rusa #hotarare

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.