Alianţa Nord-Atlantică va lucra cu învingătorul alegerilor americane, oricare ar fi acesta dintre Kamala Harris și Donald Trump, şi va face tot ce îi stă în putere pentru a rămâne unită, a promis luni secretarul general al NATO, Mark Rutte, în ajunul alegerilor prezidențiale. Aflat la Berlin pentru o întrevedere cu cancelarul Olaf Scholz, înaltul oficial aliat a precizat că “noi vom lucra cu Kamala Harris, vom lucra cu Donald Trump şi ne vom asigura că alianţa rămâne unită”.
“Nu am nicio îndoială, pentru că este în interesul nostru“, a spus fostul premier olandez, într-o conferință de presă alături de Scholz, cancelarul țării celei mai vizate de tirurile de critici ale lui Donald Trump în perioada în care era președinte.
Potrivit lui Rutte, SUA vor rămâne implicate în cadrul NATO pentru că acest lucru este în interesul tuturor aliaților
“Este interesul nostru aici, dar și al Statelor Unite, pentru că acestea nu sunt implicate pentru a nu repeta greșeala de după Primul Război Mondial de a se retrage în Europa. Nu, ei sunt implicați pentru că știu că, dacă Putin va avea succes în Ucraina, în acel moment, o Rusie încurajată se va afla pe flancul nostru estic și va reprezenta o amenințare directă la adresa teritoriului NATO, iar ei sunt implicați în Ucraina, sunt implicați în NATO și sunt parte integrantă a Alianței“, completat secretarul general al NATO, cel care se află de o lună la cârma Alianței, după un deceniu cu Jens Stoltenberg la timonă.
De la preluarea mandatului de secretar general al NATO, Rutte, care a fost prezentat ca un “șoptitor al lui Trump”, a căutat să risipească orice fel de temeri legate de o nouă președinție a lui Donald Trump. El a făcut apel la aliații europeni să “nu își mai facă griji cu privire la o președinție Trump”, deoarece fostul președinte republican înțelege pe deplin că lupta Ucrainei este și despre securitatea SUA.
Statele Unite își aleg marți cel de-al 47-lea președinte din istorie, la capătul unei bătălii între vicepreședinta democrată Kamala Harris, urmașa președintelui Joe Biden, și fostul președinte republican Donald Trump, cel înfrânt de Biden la alegerile din 2020 după un prim mandat în care administrația Trump s-a aflat în multiple relații tensionate cu aliații europeni, îndeosebi în ceea ce privește creșterea cheltuielilor militare în cadrul NATO, dependența de energia din Rusia, politica comercială față de China și un război al tarifelor comerciale între Statele Unite și Uniunea Europeană.
Bătălia electorală se dă în așa numitele “state electorale oscilante” sau “state-pivot” (swing states), considerate a fi Arizona, Georgia, Michigan, Nevada, Carolina de Nord, Pennsylvania și Wisconsin și care înclină balanța prin voturile lor fie pentru democrați, fie pentru republicani. Pentru ca un candidat să câştige alegerile are nevoie de susţinerea a cel puţin 270 de electori – jumătate plus unul – din totalul celor 538 de electori din Colegiul Electoral.
Dacă Kamala Harris va câștiga alegerile prezidențiale, va deveni prima femeie președinte din istoria SUA, după ce în urmă cu patru ani a devenit prima femeie vicepreședintă din istoria de aproape 250 de ani de la dobândirea independenței. În același timp, dintre ultimii trei vicepreședinți în funcție care au candidat la președinția SUA, Harris ar fi a doua care câștigă cursa pentru Casa Albă, după George H.W. Bush în 1988, în vreme ce Al Gore a pierdut în anul 2000.
În cazul în care Trump va triumfa, va fi pentru prima dată în istoria SUA când un fost președinte câștigă un al doilea mandat de președinte după o pauză de patru ani. Totodată, ar fi pentru a treia oară în istoria Statelor Unite când un candidat ar fi nevoit să candideze de trei ori pentru a obține două mandate, precedenții fiind republicanul Richard Nixon (înfrânt de J.F. Kennedy în 1960 și victorios în 1968 și 1972) și unul dintre părinții fondatori ai SUA, Thomas Jefferson (înfrânt de John Adams în 1796 și victorios în 1800 și 1804).
Spre deosebire de alegerile prezidențiale din alte țări, alegerile americane nu funcționează direct pe baza votului popular al cetățenilor.
Președintele Statelor Unite ale Americii este ales indirect. Spre deosebire de votul dat de cetățeni în alte sisteme democratice, în SUA delegaţii şi electorii din Colegiul Electoral iau locul votanţilor direcţi. Populația nu este distribuită în mod egal în statele americane iar scopul acestui sistem este ca statele mai puțin populate să nu fie ignorate în procesul electoral. Toate cele 50 de state federale americane au un număr prestabilit de “electori” în Colegiul Electoral – aproximativ proporţional cu populaţia statului.
În total, Colegiul este format din 538 de electori, din care 435 sunt distribuiţi în funcţie de populaţia statelor, iar 100 sunt distribuiţi câte doi pentru fiecare stat american. Alţi trei electori sunt desemnaţi pentru capitala Washington D.C.. Pentru ca un candidat să câştige alegerile are nevoie de susţinerea a cel puţin 270 de electori – jumătate plus unul.
Distribuirea electorilor se face, aproape în toate statele, după principiul “câştigătorul ia totul”, astfel candidatul care obţine majoritatea votului popular într-un stat va obţine toţi electorii acelui stat.
