Alianţa Nord-Atlantică va lucra cu învingătorul alegerilor americane, oricare ar fi acesta dintre Kamala Harris și Donald Trump, şi va face tot ce îi stă în putere pentru a rămâne unită, a promis luni secretarul general al NATO, Mark Rutte, în ajunul alegerilor prezidențiale. Aflat la Berlin pentru o întrevedere cu cancelarul Olaf Scholz, înaltul oficial aliat a precizat că “noi vom lucra cu Kamala Harris, vom lucra cu Donald Trump şi ne vom asigura că alianţa rămâne unită”.

“Nu am nicio îndoială, pentru că este în interesul nostru“, a spus fostul premier olandez, într-o conferință de presă alături de Scholz, cancelarul țării celei mai vizate de tirurile de critici ale lui Donald Trump în perioada în care era președinte.

Potrivit lui Rutte, SUA vor rămâne implicate în cadrul NATO pentru că acest lucru este în interesul tuturor aliaților

“Este interesul nostru aici, dar și al Statelor Unite, pentru că acestea nu sunt implicate pentru a nu repeta greșeala de după Primul Război Mondial de a se retrage în Europa. Nu, ei sunt implicați pentru că știu că, dacă Putin va avea succes în Ucraina, în acel moment, o Rusie încurajată se va afla pe flancul nostru estic și va reprezenta o amenințare directă la adresa teritoriului NATO, iar ei sunt implicați în Ucraina, sunt implicați în NATO și sunt parte integrantă a Alianței“, completat secretarul general al NATO, cel care se află de o lună la cârma Alianței, după un deceniu cu Jens Stoltenberg la timonă.

De la preluarea mandatului de secretar general al NATO, Rutte, care a fost prezentat ca un “șoptitor al lui Trump”, a căutat să risipească orice fel de temeri legate de o nouă președinție a lui Donald Trump. El a făcut apel la aliații europeni să “nu își mai facă griji cu privire la o președinție Trump”, deoarece fostul președinte republican înțelege pe deplin că lupta Ucrainei este și despre securitatea SUA.

Statele Unite își aleg marți cel de-al 47-lea președinte din istorie, la capătul unei bătălii între vicepreședinta democrată Kamala Harris, urmașa președintelui Joe Biden, și fostul președinte republican Donald Trump, cel înfrânt de Biden la alegerile din 2020 după un prim mandat în care administrația Trump s-a aflat în multiple relații tensionate cu aliații europeni, îndeosebi în ceea ce privește creșterea cheltuielilor militare în cadrul NATO, dependența de energia din Rusia, politica comercială față de China și un război al tarifelor comerciale între Statele Unite și Uniunea Europeană.

Bătălia electorală se dă în așa numitele “state electorale oscilante” sau “state-pivot” (swing states), considerate a fi Arizona, Georgia, Michigan, Nevada, Carolina de Nord, Pennsylvania și Wisconsin și care înclină balanța prin voturile lor fie pentru democrați, fie pentru republicani. Pentru ca un candidat să câştige alegerile are nevoie de susţinerea a cel puţin 270 de electori – jumătate plus unul – din totalul celor 538 de electori din Colegiul Electoral.

Dacă Kamala Harris va câștiga alegerile prezidențiale, va deveni prima femeie președinte din istoria SUA, după ce în urmă cu patru ani a devenit prima femeie vicepreședintă din istoria de aproape 250 de ani de la dobândirea independenței. În același timp, dintre ultimii trei vicepreședinți în funcție care au candidat la președinția SUA, Harris ar fi a doua care câștigă cursa pentru Casa Albă, după George H.W. Bush în 1988, în vreme ce Al Gore a pierdut în anul 2000.

În cazul în care Trump va triumfa, va fi pentru prima dată în istoria SUA când un fost președinte câștigă un al doilea mandat de președinte după o pauză de patru ani. Totodată, ar fi pentru a treia oară în istoria Statelor Unite când un candidat ar fi nevoit să candideze de trei ori pentru a obține două mandate, precedenții fiind republicanul Richard Nixon (înfrânt de J.F. Kennedy în 1960 și victorios în 1968 și 1972) și unul dintre părinții fondatori ai SUA, Thomas Jefferson (înfrânt de John Adams în 1796 și victorios în 1800 și 1804).

Spre deosebire de alegerile prezidențiale din alte țări, alegerile americane nu funcționează direct pe baza votului popular al cetățenilor.

Președintele Statelor Unite ale Americii este ales indirect. Spre deosebire de votul dat de cetățeni în alte sisteme democratice, în SUA delegaţii şi electorii din Colegiul Electoral iau locul votanţilor direcţi. Populația nu este distribuită în mod egal în statele americane iar scopul acestui sistem este ca statele mai puțin populate să nu fie ignorate în procesul electoral. Toate cele 50 de state federale americane au un număr prestabilit de “electori” în Colegiul Electoral – aproximativ proporţional cu populaţia statului.

În total, Colegiul este format din 538 de electori, din care 435 sunt distribuiţi în funcţie de populaţia statelor, iar 100 sunt distribuiţi câte doi pentru fiecare stat american. Alţi trei electori sunt desemnaţi pentru capitala Washington D.C.. Pentru ca un candidat să câştige alegerile are nevoie de susţinerea a cel puţin 270 de electori – jumătate plus unul.

Distribuirea electorilor se face, aproape în toate statele, după principiul “câştigătorul ia totul”, astfel candidatul care obţine majoritatea votului popular într-un stat va obţine toţi electorii acelui stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #Mark Rutte #NATO #SUA

Comisia Europeană (CE) anunţă că urmăreşte îndeaproape criza în centrul căreia se află Tribunalul Constituţional polonez, după o confruntare în faţa sediului instituţiei, vineri seara, transmisă în direct la televizor, un incident care a repus în centrul atenţiei un conflict care durează de peste zece ani, relatează news.ro.

„Autorităţilor poloneze le revine să vegheze ca Tribunalul Constituţional să funcţioneze confrom Constituţiei poloneze şi să respecte jurisprundenţa pertinentă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE)”, a declarat sâmbătă Euronews un purtător de cuvânt al Comisiei.

„Numirea a opt noi membri ai Tribunalului Constituţional ţine de puterea constituţională a Sejmului, Parlamentul polonez”, a subliniat el.

El a evocat o hotărâre prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO a dispus măsuri provizorii, la 5 mai 2026, prin care le cere autorităţilor poloneze competente ”să se abţină să blocheze preluarea funcţiei şi exercitarea sarcinilor judiciare de către judecătorii numiţi de către Sejm în martie 2026”.

Tusk: „Restabilirea calmului nu înseamnă acceptarea nerespectării legii”

Premierul Donald Tusk li s-a adresat polonezilor într-un discurs televizat, sâmbărtă seara, în prima sa reacţie importantă la criză.

El a catalogat evenimentele de vineri drept „incidente scandaloase” şi şi-a exprimat speranţa ca asemenea scene să nu se mai repete nicodat în Polonia.

„Restabilirea calmului nu poate însemna acceptarea ilegalităţii sau violenţei”, a declarat Tusk, care a promis să restabilească condiţiile unei justiţii independente şi unui stat de drept.

„Un stat democratic trebuie să fie puternic şi capabil să facă justiţia să fie respectată”, a declarat el, dând asigurări că statul de drept se va impune în faţa violenţei.

Criza s-a agravat vineri seara, după ce preşedintele Karol Nawrocki a intrat în sediul Tribunalului Constituţional, unde blochează nominalizările unor noi judecători.

Poliţia a încercuit clădirea, în timp ce o confruntare se desfăşura în direct la televizor, ilustrând impasul tot mai puternic între preşedinte şi Guvern pe tema componenţei celei mai înalte jurisdicţii poloneze.

Guvernul Tusk subliniază că continuă reforme considerate necesare de mult timp în restabilirea statului de drept, după ani a ceea ce cataloghează drept un amestec al Partidului Lege şi Justiţie (PiS, naţionalist) în sistemul judiciar.

Opoziţia acuză, la rândul ei, Guvernul de faptul că încearcă să dea o lovitură de stat.

Conservatorii europeni acuză de tăcere

Copreşedinţii grupului Conservatorilor şi Reformiştilor (ECR) au condamnat sâmbătă acţiunile Guvernului polonez drept o încălcare a statului de drept şi şi-au exprimat susţinerea faţă de preşedintele polonez Karol Nawrocki.

„Acţiunile Guvernului Tusk constituie o încălcare clară şi gravă a statului de drept. Condamnăm acest atac împotriva independenţei justiţiei şi garanţiilor constituţionale în Polonia. Niciun Guvern nu este mai presus de lege”, a denunţat copreşedintele ECR Nicola Procaccini.

El a cerut ca instituţiile europene „să nu se facă că nu văd” şi a subliniat că respectarea suveranităţii naţionale şi independenţei justiţiei trebuie să rămînă o problemă de principu „independnetă de alianţele politice”.

Legitimitatea Tribunalului Constituţional este contestată de peste zece ani.

Diferendul datează din 2015, când Platforma Civică a lui Tusk, care se afla atunci la putere, şi PiS, care se afla în opoziţie, s-au înfruntat pe tema nominalizării a cinci judecători.

De atunci, acest diferend s-a transformat într-un conflict mai larg privind independneţa justiţiei, componenţa Tribunalului Constituţional şi autoritatea hotărîrilor acestuia.