Senatori americani din partidele republican și democrat au ajuns la un acord asupra unui proiect de lege care vizează înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei și Iranului, relatează antena3.ro. Proiectul de lege, susținut de senatorul Lindsey Graham – care a decedat luna aceasta – extinde autoritatea președintelui SUA de a impune sancțiuni comerciale împotriva Moscovei și a cumpărătorilor de produse energetice rusești.

Un vot asupra proiectului de lege este programat pentru marți seară la Washington.

Dacă va fi aprobat de Senat, proiectul de lege trebuie să fie adoptat și de Camera Reprezentanților, care a intrat deja în vacanță pe perioada lunii august.

Prin urmare, legea ar putea intra în vigoare, cel mai devreme, în septembrie 2026.

Ce au decis republicanii și democrații în privința Rusiei

Conform proiectului, președintele SUA va fi autorizat să impună un tarif de 500% asupra bunurilor rusești importate.

În plus, este prevăzută posibilitatea impunerii de tarife de până la 100% asupra celor mai mari cinci cumpărători de petrol și gaze naturale rusești, precum și asupra țărilor care ajută Rusia să evite sancțiunile.

Noile prerogative prezidențiale ar urma să fie în vigoare timp de cinci ani.

Președintele va putea amâna implementarea anumitor măsuri, dacă le consideră contrare intereselor de securitate națională ale SUA.

Documentul mai stipulează măsuri restrictive împotriva președintelui rus Vladimir Putin, a oficialilor guvernamentali, a comandanților militari și a oamenilor de afaceri ruși.

Proiectul bipartizan de lege se adresează în mod special agențiilor guvernamentale și companiilor asociate cu sectoare economice cheie.

Sancțiunile înăsprite le adresa Rusiei, moștenirea politică a lui Lindsey Graham

O secțiune separată a documentului este dedicată Iranului.

Astfel, este prelungită până în 2031 valabilitatea Legii din 1996 privind sancțiunile la adresa Teheranului.

Acest instrument juridic permite SUA să impună sancțiuni secundare la adresa companiilor străine care fac afaceri cu Iranul.

Noua lege a fost unul dintre ultimele demersuri importante ale republicanului Lindsey Graham, care a pledat constant pentru o presiune sporită asupra Rusiei.

După moartea sa, mai mulți congresmeni americani au cerut adoptarea proiectului, ca o continuare a politicilor sale.

Donald Trump a declarat anterior că textul de lege are șanse mari să fie votat în Congres.

Ce țări au fost vizate în trecut de sancțiunile SUA la adresa petrolului rusesc

Anul trecut, SUA au impus un tarif suplimentar de 25% asupra bunurilor indiene, într-o reacție la achiziționarea de produse energetice rusești de către țara asiatică.

Washingtonul a ridicat ulterior sancțiunea, ca parte a negocierilor acordurilor comerciale cu New Delhi.
China, care rămâne unul dintre cei mai mari cumpărători de petrol rusesc, a evitat sancțiuni similare, notează The Moscow Times.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Rusia #sanctiuni #senatori americani

Fostul președinte al Republicii Moldova și deputat al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a sesizat Curtea Constituțională și solicită declararea drept neconstituțională a prevederii din Codul de procedură penală potrivit căreia foștii șefi ai statului pot fi judecați în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

Sesizarea vizează articolul din Codul de procedură penală, potrivit căruia CSJ judecă în primă instanță cauzele penale privind infracțiunile săvârșite de președintele Republicii Moldova, scrie IPN. Dodon susține că norma este aplicată prin analogie și în cazul foștilor șefi de stat. Autorul sesizării consideră că prevederea nu face distincție între infracțiunile comise de un președinte în timpul exercitării mandatului, faptele de drept comun și situația unui fost președinte al cărui mandat a încetat.

Potrivit deputatului, după încetarea mandatului, dacă nu a fost inițiată procedura constituțională de punere sub acuzare, fostul președinte ar trebui să fie cercetat și judecat conform regulilor generale de procedură penală, la instanțele de drept comun. Totodată, acesta susține că menținerea competenței exclusive a CSJ pentru foștii președinți creează un regim juridic discriminatoriu. Pe de o parte, aceștia nu ar beneficia de mecanismul constituțional privind imunitatea și punerea sub acuzare de către Parlament, iar pe de altă parte ar fi privați de dreptul de a fi judecați de o instanță de fond și de a beneficia de o cale ordinară de atac.

În sesizare se invocă încălcarea mai multor prevederi constituționale, inclusiv cele privind egalitatea în fața legii, accesul liber la justiție, imunitatea președintelui și interzicerea instanțelor extraordinare. „Aplicarea mecanică” a normei, susține deputatul, transformă Curtea Supremă de Justiție dintr-o instanță supremă ordinară într-o instanță de excepție pentru un fost demnitar, lucru interzis de Constituție.

Igor Dodon solicită Curții Constituționale să suspende, până la examinarea sesizării pe fond, acțiunea articolului 39 punctul 2 din Codul de procedură penală. Totodată, el cere declararea ca neconstituțională a prevederii în partea referitoare la aplicarea acesteia în cazul infracțiunilor săvârșite de foști președinți și sesizarea Parlamentului pentru înlăturarea ambiguității legislative.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sesizarea lui Igor Dodon vine în contextul în care fostul președinte este judecat chiar la Curtea Supremă de Justiție, în dosarul cunoscut generic drept „Sacoșa neagră”. Procesul are ca obiect acuzații de corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală, trădare de patrie și îmbogățire ilicită. Igor Dodon pledează nevinovat și susține că dosarul este unul politic.

#Igor Dodon #judecare #presedinti #raport Curtea Constituțională #sesizare