Analistul politic Anatol Țăranu consideră că unioniștii adevărați sunt prin definiție loiali președintelui europenist Maia Sandu. Opinia lui Țăranu se regăsește într-un articol analitico-de opinie al jurnalistului Silviu Tănase.

„Sigur că Maia Sandu este fără doar și poate un președinte pro-european, acest lucru nu poate fi negat și este vizibil prin deschiderea pe care o arată statele și instituțiile europene față de Președintele nostru. Totuși, nu ne putem ascunde capul în nisip, și nu putem ignora declarațiile publice al consilierului prezidențial degrevat Andrei Spînu, precum că aceste alegeri nu sunt geopolitice și nu sunt despre est sau vest. Atâta timp cât în alegerile din R. Moldova participă partide pro-rusești, controlate de la Moscova, sunt alegeri geopolitice”, se arată în articol.

Va vota comunitatea românească din R. Moldova o nouă „batistă pe țambal”?

Domnul Țăranu știe foarte bine că alegerile prezidențiale și cele parlamentare se deosebesc fundamental, în primul caz este un singur fotoliu ce poate fi adjudecat câștigătorului, în al doilea caz sunt 101 de locuri și permite existența mai multor forțe, asta dacă suntem adepții sinceri ai valorilor pro-europene și credem în importanța pluralismului politic ca o caracteristică fundamentală a democrației. Observăm, cu regret, cum adepții PAS insistă obsesiv să ne convingă că doar un partid trebuie să fie votat, arătând astfel că la 30 de ani de la dispariția URSS, mentalitatea comunistă este încă vie și oamenii cu greu se adaptează noilor realități ale pluralismului politic. Nu mai suntem în comunism ca să avem doar un partid, este corect și sănătos să existe cât mai multe opțiuni de unde oamenii să poată alege. Asta este și esența alegerilor. Sau crede cineva că membrii comunității românești din R. Moldova trebuie să aleagă doar dintre PSRM și PAS, fără a avea și alte alternative?

Ce datorează unioniștii Maiei Sandu și ce datorează Maia Sandu unioniștilor

Să ne aducem aminte că la alegerile prezidențiale, mai ales în turul II, toți unioniștii din R. Moldova și din diaspora au mers la vot și au votat-o masiv pe Maia Sandu, chiar dacă motivația a fost doar parțial pentru calitățile ei și în mare parte pentru ura pe care o nutresc pentru pro-rusul „kuliokar de la Sadova”.

Cum i-a răsplătit Maia Sandu pe unioniști? Pe 27 martie, de ziua Unirii Basarabiei cu România a adresat un mesaj comunității evreiești cu ocazia sărbătorii Pesah, și doar după ce a fost admonestată public de comunitatea românească a zis și ceva despre istoricul eveniment din 1918. A mers la Strasbourg și ne-a vorbit despre „poporul moldovenesc” și „națiunea moldovenească” – mesaje care pe bună dreptate pot fi considerate similare cu teoriile moldovenismului primitiv promovat în RM de forțele loiale Moscovei (Dodon, Voronin, Usatîi, Tkaciuk etc). Iar recent, la 6 mai, când comunitatea românească celebra 31 de ani de la Podul de Flori, Maia Sandu felicita comunitatea turcică din RM cu ocazia Hederlez-ului.

Întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem acum nu este dacă Maia Sandu e unionistă sau anti-unionistă, pentru că în ciuda declarațiilor electorale de-a lungul timpului, nu putem uita că Președintele a declarat public că în eventualitatea unui referendum pentru unire – ar vota pentru.

Întrebarea este ce-a făcut PAS până acum și ce va face PAS în această campanie electorală ca să MERITE voturile comunității românești cu viziuni unioniste? Cei care nu sunt mulțumiți de oferta electorală a unioniștilor, care se va rezuma la noua forța pe scena politică românească – AUR și un partid aflat în decădere (PUN) după înfrângerea suferită de PMP la București, au tot dreptul să aleagă altceva (PAS, Platforma DA etc).

Dar cei care nu vor batiste pe țambal, au dreptul și trebuie să creadă că se poate și o altfel de politică pe Bîc, fără mesaje duplicitare, aproape „moldovenește” unde una spui la Comrat și alta la București. Recentul sondaj IMAS arată că 50% din electorat este în esența unionist, e datoria politicienilor să asculte de popor, nu invers, să ne dicteze unii, cu aere de superioritate că alegerile nu-s despre est și vest. Într-o democrației politicienii fac ceea ce le spun oamenii, la noi e „oleacă” altfel, politicienii ne țin lecții despre ce să vorbim și despre cum să gândim. Poate vă schimbați un pic mesajul, domnilor „europeniști”?

Anatol Țăranu mai spune că toți care o vor ataca pe Maia Sandu de pe poziția unionismului exacerbat sunt diversioniști. Putem admite acest lucru, doar dacă admitem în oglindă că orice atac al celor de la PAS împotriva unioniștilor, în special împotriva celor de la AUR, care este un partid european prin definiție, fiind în Parlamentul unui stat al Uniunii Europene, de pe poziția „batistei pe țambal” este tot o diversiune.

#alegeri #Anatol Taranu #Maia Sandu #Silviu Tanase

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.