Analistul politic Anatol Țăranu consideră că unioniștii adevărați sunt prin definiție loiali președintelui europenist Maia Sandu. Opinia lui Țăranu se regăsește într-un articol analitico-de opinie al jurnalistului Silviu Tănase.

„Sigur că Maia Sandu este fără doar și poate un președinte pro-european, acest lucru nu poate fi negat și este vizibil prin deschiderea pe care o arată statele și instituțiile europene față de Președintele nostru. Totuși, nu ne putem ascunde capul în nisip, și nu putem ignora declarațiile publice al consilierului prezidențial degrevat Andrei Spînu, precum că aceste alegeri nu sunt geopolitice și nu sunt despre est sau vest. Atâta timp cât în alegerile din R. Moldova participă partide pro-rusești, controlate de la Moscova, sunt alegeri geopolitice”, se arată în articol.

Va vota comunitatea românească din R. Moldova o nouă „batistă pe țambal”?

Domnul Țăranu știe foarte bine că alegerile prezidențiale și cele parlamentare se deosebesc fundamental, în primul caz este un singur fotoliu ce poate fi adjudecat câștigătorului, în al doilea caz sunt 101 de locuri și permite existența mai multor forțe, asta dacă suntem adepții sinceri ai valorilor pro-europene și credem în importanța pluralismului politic ca o caracteristică fundamentală a democrației. Observăm, cu regret, cum adepții PAS insistă obsesiv să ne convingă că doar un partid trebuie să fie votat, arătând astfel că la 30 de ani de la dispariția URSS, mentalitatea comunistă este încă vie și oamenii cu greu se adaptează noilor realități ale pluralismului politic. Nu mai suntem în comunism ca să avem doar un partid, este corect și sănătos să existe cât mai multe opțiuni de unde oamenii să poată alege. Asta este și esența alegerilor. Sau crede cineva că membrii comunității românești din R. Moldova trebuie să aleagă doar dintre PSRM și PAS, fără a avea și alte alternative?

Ce datorează unioniștii Maiei Sandu și ce datorează Maia Sandu unioniștilor

Să ne aducem aminte că la alegerile prezidențiale, mai ales în turul II, toți unioniștii din R. Moldova și din diaspora au mers la vot și au votat-o masiv pe Maia Sandu, chiar dacă motivația a fost doar parțial pentru calitățile ei și în mare parte pentru ura pe care o nutresc pentru pro-rusul „kuliokar de la Sadova”.

Cum i-a răsplătit Maia Sandu pe unioniști? Pe 27 martie, de ziua Unirii Basarabiei cu România a adresat un mesaj comunității evreiești cu ocazia sărbătorii Pesah, și doar după ce a fost admonestată public de comunitatea românească a zis și ceva despre istoricul eveniment din 1918. A mers la Strasbourg și ne-a vorbit despre „poporul moldovenesc” și „națiunea moldovenească” – mesaje care pe bună dreptate pot fi considerate similare cu teoriile moldovenismului primitiv promovat în RM de forțele loiale Moscovei (Dodon, Voronin, Usatîi, Tkaciuk etc). Iar recent, la 6 mai, când comunitatea românească celebra 31 de ani de la Podul de Flori, Maia Sandu felicita comunitatea turcică din RM cu ocazia Hederlez-ului.

Întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem acum nu este dacă Maia Sandu e unionistă sau anti-unionistă, pentru că în ciuda declarațiilor electorale de-a lungul timpului, nu putem uita că Președintele a declarat public că în eventualitatea unui referendum pentru unire – ar vota pentru.

Întrebarea este ce-a făcut PAS până acum și ce va face PAS în această campanie electorală ca să MERITE voturile comunității românești cu viziuni unioniste? Cei care nu sunt mulțumiți de oferta electorală a unioniștilor, care se va rezuma la noua forța pe scena politică românească – AUR și un partid aflat în decădere (PUN) după înfrângerea suferită de PMP la București, au tot dreptul să aleagă altceva (PAS, Platforma DA etc).

Dar cei care nu vor batiste pe țambal, au dreptul și trebuie să creadă că se poate și o altfel de politică pe Bîc, fără mesaje duplicitare, aproape „moldovenește” unde una spui la Comrat și alta la București. Recentul sondaj IMAS arată că 50% din electorat este în esența unionist, e datoria politicienilor să asculte de popor, nu invers, să ne dicteze unii, cu aere de superioritate că alegerile nu-s despre est și vest. Într-o democrației politicienii fac ceea ce le spun oamenii, la noi e „oleacă” altfel, politicienii ne țin lecții despre ce să vorbim și despre cum să gândim. Poate vă schimbați un pic mesajul, domnilor „europeniști”?

Anatol Țăranu mai spune că toți care o vor ataca pe Maia Sandu de pe poziția unionismului exacerbat sunt diversioniști. Putem admite acest lucru, doar dacă admitem în oglindă că orice atac al celor de la PAS împotriva unioniștilor, în special împotriva celor de la AUR, care este un partid european prin definiție, fiind în Parlamentul unui stat al Uniunii Europene, de pe poziția „batistei pe țambal” este tot o diversiune.

#alegeri #Anatol Taranu #Maia Sandu #Silviu Tanase

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.