Curs valutar
  • EUR
    19.9459
    0.0461%
  • USD
    17.1851
    -0.217%
  • RUB
    0.2023
    -0.1483%
  • RON
    3.8018
    -0.0053%
  • UAH
    0.3844
    -0.026%

Toate știrile

20 august 2026

Statele lumii vor să crească de 2,4 ori producția din energie eoliană până în 2030

18 Aug. 2024, 20:00
 // Categoria: Economie // Autor:  Elena Putregai
18 Aug. 2024, 20:00 // Economie //  Elena Putregai

Obiectivele privind energia eoliană la nivel mondial în 2030 vizează 2.157 GW, o capacitate de 2,4 ori mai mare faţă de cei 901 GW care existau anul trecut, conform unor experți. Raportul analizează obiectivele naţionale privind energia eoliană în 2030 din 70 de ţări şi Uniunea Europeană, care, împreună, deţin 99% din capacitatea eoliană mondială actuală.

Analista în domeniul energiei electrice a Ember, Katye Altier, consideră că sectorul eolian nu primeşte suficientă atenţie, în pofida faptului că generează energie ieftină şi completează solarul.

La Conferinţa privind Schimbările Climatice COP28 a ONU, organizată în decembrie, statele au ajuns la un acord pentru a tripla capacitatea de energie regenerabilă la nivel global în 2030.

Conform Agenţiei Internaţionale a Energiei, pentru a îndeplini acest obiectiv de triplare a capacităţii de energie regenerabilă şi capacitatea eoliană ar trebui să se tripleze.

Raportul grupului de experţi Ember subliniază că la nivel mondial capacitatea eoliană se va dubla în principal pentru că se aşteaptă ca în China să fie depăşită capacitatea necesară, în timp ce restul lumii, în ansamblu, se îndreaptă spre o neîndeplinire a obiectivelor.

Ultimele estimări din sector semnalează că China îşi va tripla capacitatea eoliană până în 2030 şi va continua să instaleze mai mult de jumătate din noile capacităţi eoliene la nivel global în fiecare an în perioada 2024-2030.

Statele Unite şi India au un mare decalaj între instalaţiile planificate şi necesarul pentru a-şi îndeplini actualele obiective stabilite pentru 2030.

Deşi SUA nu au un obiectiv explicit, modelele utilizate sugerează că în această ţară capacitatea de energie eoliană ar trebui să crească de 2,6 ori, de la 142 GW în 2022 la 369 GW în 2030. Pentru aceasta, este nevoie să instaleze 32 GW de energie eoliană pe an în perioada 2024 -2030, dar, potrivit raportului grupului Ember, ritmul actual de construcţie este foarte scăzut, în 2023 fiind adăugaţi doar 6,4 GW de energie eoliană.

India, la rândul său, şi-a propus să construiască instalaţii de energie regenerabilă de 509 GW până în 2030, inclusiv 110 GW energie eoliană, iar pentru aceasta ar fi necesar să construiască instalaţii de energie eoliană de 9,3 GW pe an în perioada 2024 – 2030. În India a crescut capacitatea de energie eoliană în ultimii trei ani, dar ritmul actual de construcţie, de 2,8 GW în 2023, este mult sub ceea ce este necesar.

Există însă ţări care îşi îndeplinesc obiectivele, precum Brazilia, care ar trebui să genereze 300 MW de energie eoliană pe an între 2024 şi 2030 şi care în 2023 a stabilit un record, adăugând 5 GW de energie eoliană. Conform previziunilor IEA, Brazilia va continua să adauge, în medie, 2,4 GW de energie eoliană pe an până în 2030.

În cazul Turciei, obiectivul era ca 12% din energia regenerabilă să provină din sectorul eolian în 2030, nivel ce a fost deja atins. Însă, în acest caz, raportul Ember consideră că Turcia are un obiectiv prea puţin ambiţios, deoarece ar fi fost capabilă să fixeze ţinte mai înalte, având un potenţial eolian cu mult peste obiectivele actuale.

Potrivit Ember, se aşteaptă ca energia solară şi eoliană să aibă un aport de peste 90% la creşterea capacităţilor de energie regenerabilă la nivel mondial, ceea ce va permite triplarea capacităţii globale.

Grupul de experţi consideră că pentru triplarea capacităţii regenerabilelor, statele ar trebui să se concentreze pe construcţia rapidă de instalaţii eoliene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Aug. 2026, 20:35
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
20 Aug. 2026, 20:35 // Slider //  Ana Panaguța

Producătorii agricoli din Republica Moldova au prioritate la transportarea cerealelor pe calea ferată, iar capacitatea Căii Ferate a Moldovei (CFM) nu este limitată pentru aceștia. Totodată, tariful achitat de agricultorii moldoveni este mai mic decât cel aplicat pentru cerealele ucrainene aflate în tranzit. Precizările au fost făcute de prim-ministrul Vasile Tofan în cadrul unei ședințe cu reprezentanții agricultorilor și ai instituțiilor responsabile, convocată pe fondul îngrijorărilor privind tranzitul cerealelor ucrainene.

Potrivit CFM, toate vagoanele proprii destinate transportului de cereale sunt rezervate cu prioritate pentru solicitările agricultorilor și companiilor din Republica Moldova. În cazul cerealelor ucrainene aflate în tranzit, sunt utilizate vagoanele operatorilor din Ucraina.

Diferențe există și la tarife. Agricultorii moldoveni achită 15,30 franci elvețieni pentru o tonă de cereale transportată pe o distanță de 528 de kilometri. Pentru tranzitul cerealelor ucrainene pe aceeași distanță, costul total ajunge la 20,64 franci elvețieni pe tonă, inclusiv cheltuielile pentru utilizarea vagoanelor ucrainene.

„Agricultorii noștri au prioritate, tariful pentru ei este mai mic decât pentru cei ucraineni și limită pe capacitatea Căii Ferate nu există”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul a precizat că tranzitul cerealelor ucrainene este, totodată, important pentru CFM, care are nevoie de volume mai mari de transport. Pentru luna august au fost planificate aproximativ 1.000 de vagoane cu mărfuri ucrainene, însă până în prezent au fost transportate mai puțin de 400.

Potrivit autorităților, aplicarea coeficientului de reducere de 0,5 la tariful pentru mărfurile ucrainene transportate în tranzit prin Republica Moldova a adus CFM venituri de peste un milion de lei.

Un alt subiect discutat a fost situația din Portul Constanța, unde există riscul apariției unor blocaje. Pentru a preveni congestionarea, s-a decis ca vagoanele cu cereale ucrainene să fie admise pentru tranzit doar după confirmarea faptului că acestea pot fi preluate de Portul Constanța.

În cadrul ședinței, agricultorii moldoveni au solicitat și introducerea unui mecanism de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase. Vasile Tofan a declarat că o astfel de măsură ar putea avea efecte asupra altor sectoare, inclusiv asupra industriei de morărit, panificație și zootehnie.

Premierul a anunțat că decizia privind eventualele restricții va fi luată după consultările care urmează să aibă loc pe platforma Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.

„Agricultorii noștri au argumente bune. (…) Trebuie să ne asigurăm că avem și prețuri corecte pentru agricultori, și o industrie de morărit, de panificație și zootehnie competitive”, a declarat premierul.

Guvernul anunță că va continua să monitorizeze situația transportului feroviar al producției agricole și tranzitul cerealelor ucrainene, pentru a proteja interesele agricultorilor din Republica Moldova și a utiliza cât mai eficient infrastructura națională.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!