Stoianoglo, despre cetățenia română: „A fost o decizie transparentă, niciodată nu am ascuns acest lucru”

Candidatul desemnat de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) în cursa pentru alegerile prezidențiale, Alexandr Stoianoglo, a reacționat la recentele știri din presă care dezvăluie că deține cetățenia română. Într-un mesaj postat pe canalul său de Telegram, Stoianoglo a subliniat că aproximativ 1,5 milioane de cetățeni moldoveni au obținut o altă cetățenie – română, rusă, bulgară – nu din lipsă de loialitate față de Patrie, ci din necesitatea accesului la piața muncii, motive familiale sau alte beneficii sociale și economice.

„Statele care au oferit aceste oportunități merită să fie tratate cu respect.

Obținerea cetățeniei române de către mine a fost o decizie transparentă, luată într-un context apolitic și niciodată nu am ascuns acest lucru. Faptul deținerii dublei cetățenii este indicat inclusiv în actele depuse la Comisia Electorală Centrală”, se arată în mesajul lui Stoianoglo.

Totodată, acesta a afirmat că rămâne pe poziția că legislația moldovenească trebuie modificată pentru ca primele persoane în stat să dețină doar cetățenia moldovenească și că, în cazul adoptării unor asemenea amendamente, le va respecta necondiționat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#2024 #Stoianoglo #cetățenie română #alegeri

Parlamentul European (PE), reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a respins joi, 28 noiembrie, rezultatul alegerilor parlamentare desfăşurate în Georgia la finalul lunii octombrie, pe care le-a câștigat partidul de guvernământ, Visul Georgian, acuzat că ar fi pro-rus. Membrii Parlamentului European au cerut organizarea unui nou scrutin legislativ în următoarele 12 luni. Într-o rezoluţie adoptată cu 444 voturi pentru, 72 de voturi contra şi 82 de abţineri, legislativul UE susţine că alegerile din Georgia „nu au respectat normele internaţionale”.

Eurodeputaţii au denunțat „încălcările electorale grave şi numeroase” semnalate în timpul scrutinului din 26 octombrie şi revendicate de partidul Visul Georgian, acuzat de derivă autoritară prorusă. Partidul câștigător a respins acuzațiile

Membrii PE au semnalat „cazuri dovedite de intimidare, de manipulare a voturilor, de astupare a urnelor” de votare şi au respins „orice recunoaştere a rezultatelor” acestor alegeri care constituie, în opinia lor, o „manifestare a reculului democratic continuu” din Georgia, „pentru care partidul aflat la putere este deplin responsabil”.

Parlamentul European cere Uniunii Europene să impună ”sancţiuni personale” împotriva unor lideri georgieni, printre care premierul Irakli Kobahidze, primarul capitalei Tbilisi şi secretarul general al partidului Visul Georgian, Kaha Kaladze, sau preşedinta Parlamentului georgian, Şalva Papuaşvili.

În plus, eurodeputaţii solicită „eliberarea imediată din motive umanitare” a fostului preşedinte pro-occidental Mihail Saakaşvili, aflat în prezent în închisoare. Parlamentul European a condamnat vizita premierului ungar Viktor Orban, de la finalul lui octombrie, subliniind că ea constituie o „încălcare a poziţiilor UE” şi că liderul ungar „nu s-a exprimat în numele Celor 27”.

Opoziția pro-occidentală şi preşedinta Georgiei, Salome Zurabişvil, au respins rezultatele votului și au acuzat partidul pro-rus că ar fi cumpărat majoritatea voturilor. În plus, Salome Zurabişvil a sesizat Curtea Constituţională pentru a obţine anularea rezultatelor. Și eurodeputaţii și-au exprimat sprijinul pentru preşedinta Georgiei şi apreciază măsurile luate „pentru a repune ţara pe calea democratică”.

Noul Parlament georgian a ignorat manifestațiile și acuzațiile, continuând activitatea politică. În această săptămână, noul Parlament georgian a ținut prima sa sesiune şi a decis că data viitoarelor alegeri prezidenţiale, cu vot indirect, va fi 14 decembrie.