„Neutralitatea scrisă pe o hârtie, Constituția Republicii Moldova, nu este suficientă pentru a garanta securitatea noastră. Orice țară, pe lângă Constituție, are nevoie de capacități ca acest cuvânt scris în Constituție să devină realitate”. Declarațiile au fost făcute de ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, joi, 2 februarie curent, la emisiunea „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova, pe fundalul controverselor dacă țara trebuie să-și fortifice capacitatea de a se apăra, în contextul unui război pornit de Rusia în Ucraina, vecină.

„Ar fi fost bine ca acum 20 de ani, 10 ani să fie fortificată securitatea în colaborare cu acele țări care ne sprijină. Pe alocuri, s-a făcut, dar insuficient. Acum, accelerăm, ca să avem capacități să ne apărăm. Parteneriatele nu contravin principiului de neutralitate”, a explicat ministrul.

În plus, potrivit oficialului, conducerea Republicii Moldova se pregătește pentru un spectru larg de scenarii, inclusiv din cele periculoase.

„Știm un lucru, că nu suntem singuri, suntem sprijiniți, apreciați de partenerii din Occident, cum ar fi România, UE, Canada, Marea Britanie, Turcia și alte țări. Îl voi cita pe președintele României, Klaus Iahannis, care a spus că: Republica Moldova nu va fi abandonată în niciun caz, lucru susținut la scară largă. Ucraina rezistă, iar asistența oferită ei, orice livrare de echipament, simultan îmbunătățește securitatea pentru țara noastră”, a adăugat Nicu Popescu.

Cât despre sistemele de apărare aeriană solicitate în extern de Maia Sandu, ministrul a dezvăluit că „mesajul a fost auzit”. „Avem nevoie de ele pentru că rachete au traversat spațiul nostru aerian. Este inacceptabil. Nu ne dorim să se repete, să sufere locuitorii. Au violat spațiul nostru aerian”.

Chișinăul îl dă la perete pe Lavrov: Moldovenii își doresc pace, libertate și democrație

#Constituția țării #neutralitate #Nicu Popescu

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.

#inventie #laborator #robot