Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

Studiu. Cât de mult contează numărul caloriilor pe care le consumi într-o zi

29 Oct. 2024, 08:04
 // Categoria: Life // Autor:  Redacția Realitatea
29 Oct. 2024, 08:04 // Life //  Redacția Realitatea

Un nou studiu a descoperit secretul unei „vieți mai lungi”. Specialiștii au dezvăluit cât de mult contează numărul de calorii pe care le consumi într-o zi. New York Post a citat studiul care oferă noi informații prețioase despre longevitate.

Pentru cercetarea citată, aproape 1 mie de șoareci diferiți genetic au primit una dintre cele cinci diete. Soarecii consumă 60% din caloriile de bază zilnic. Șoarecii consumă 80% din caloriile de bază zilnic. Șoarecii nu pot mânca o zi pe săptămână, dar în celelalte pot mânca atât cât doresc. Șoarecii nu pot mânca două zile consecutive, dar pot consuma oricât doresc în următoarele zile.

Șoarecilor li s-au făcut teste de sânge periodice. Cei care au urmat o dietă nerestricționată au trăit în medie 25 de luni. Cei care au urmat dietele cu post intermitent au trăit aproximativ 28 de luni.

Șoarecii care au consumat 80% dintre caloriile inițiale au trăit aproximativ 30 de luni. Șoarecii care au consumat 60% din valoarea inițială au trăit 34 de luni. Intervalele de viață au variat în cadrul fiecărui grup.

Cercetătorii au stabilit că dietele foarte sărace în calorii prelungesc durata de viață a șoarecilor, indiferent de cantitatea lor de grăsime corporală sau de nivelul de glucoză din sânge.

Cu toate acestea, autorii studiului au fost surprinși să vadă că șoarecii care au trăit cel mai mult cu dietele restrictive au pierdut cel mai puțin în greutate. Totul s-a întâmplat în ciuda faptului că au mâncat mai puțin.

Concluzia cercetătorilor a fost surprinzătoare. În timp ce restricția calorică este în general bună pentru durata de viață, datele au arătat că pierderea în greutate pierde în fața factorilor genetici.

Cât de mult contează numărul caloriilor pe care le consumi într-o zi

Echipa cercetătorilor a identificat reziliența codificată genetic ca un factor cheie în durata de viață. Echipa spune că un nivel moderat de restricție calorică ar putea fi modalitatea de e ehchilibra sănătatea pe termen lung.

Echipa de cercetare a descoperit că sănătatea sistemului imunitar și trăsăturile legate de celulele roșii din sânge au fost mai clar legate de durata de viață decât de greutate, procentele de grăsime, nivelurile de glucoză și temperatura corpului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Caracteristicile genetice, care încă nu au fost identificate, joacă un rol semnificativ în modul în care dietele afectează traiectoria de sănătate a unei persoane. Studiul apare pe măsură ce postul intermitent și pierderea extremă în greutate au devenit populare pentru a preveni obezitatea și a încetini îmbătrânirea.

Specialiștii spun că este necesară o intervenție în stilul de viață, nu doar în alimentație, pentru a avea o sănătate mai bună. Mișcarea fizică și o dietă echilibrată sunt fără îndoială supreme atunci când vine vorba despre îmbunătățirea sănătății generale.

Restricția caloriilor poate să nu fie pentru toată lumea. Aceasta poate crește riscul de malnutriție și poate provoca alte probleme de sănătate. Restricția calorică ar trebui discutată cu medicul specialist înainte de a fi implementată în stilul tău de viață.

Realitatea Live

18 Aug. 2026, 18:28
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
18 Aug. 2026, 18:28 // Societate //  Realitatea.md

Fostul președinte al Republicii Moldova și deputat al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a sesizat Curtea Constituțională și solicită declararea drept neconstituțională a prevederii din Codul de procedură penală potrivit căreia foștii șefi ai statului pot fi judecați în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

Sesizarea vizează articolul din Codul de procedură penală, potrivit căruia CSJ judecă în primă instanță cauzele penale privind infracțiunile săvârșite de președintele Republicii Moldova, scrie IPN. Dodon susține că norma este aplicată prin analogie și în cazul foștilor șefi de stat. Autorul sesizării consideră că prevederea nu face distincție între infracțiunile comise de un președinte în timpul exercitării mandatului, faptele de drept comun și situația unui fost președinte al cărui mandat a încetat.

Potrivit deputatului, după încetarea mandatului, dacă nu a fost inițiată procedura constituțională de punere sub acuzare, fostul președinte ar trebui să fie cercetat și judecat conform regulilor generale de procedură penală, la instanțele de drept comun. Totodată, acesta susține că menținerea competenței exclusive a CSJ pentru foștii președinți creează un regim juridic discriminatoriu. Pe de o parte, aceștia nu ar beneficia de mecanismul constituțional privind imunitatea și punerea sub acuzare de către Parlament, iar pe de altă parte ar fi privați de dreptul de a fi judecați de o instanță de fond și de a beneficia de o cale ordinară de atac.

În sesizare se invocă încălcarea mai multor prevederi constituționale, inclusiv cele privind egalitatea în fața legii, accesul liber la justiție, imunitatea președintelui și interzicerea instanțelor extraordinare. „Aplicarea mecanică” a normei, susține deputatul, transformă Curtea Supremă de Justiție dintr-o instanță supremă ordinară într-o instanță de excepție pentru un fost demnitar, lucru interzis de Constituție.

Igor Dodon solicită Curții Constituționale să suspende, până la examinarea sesizării pe fond, acțiunea articolului 39 punctul 2 din Codul de procedură penală. Totodată, el cere declararea ca neconstituțională a prevederii în partea referitoare la aplicarea acesteia în cazul infracțiunilor săvârșite de foști președinți și sesizarea Parlamentului pentru înlăturarea ambiguității legislative.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sesizarea lui Igor Dodon vine în contextul în care fostul președinte este judecat chiar la Curtea Supremă de Justiție, în dosarul cunoscut generic drept „Sacoșa neagră”. Procesul are ca obiect acuzații de corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală, trădare de patrie și îmbogățire ilicită. Igor Dodon pledează nevinovat și susține că dosarul este unul politic.