Talibanii din Afganistan susțin că au câștigat războiul cu SUA, pe măsură ce Joe Biden a anunțat retragerea forțelor militare de pe teritoriul țării, într-o mișcare coordonată cu celelalte țări aliate din NATO. Retragerea completă a trupelor va avea loc până la data de 11 septembrie, o dată cu un puternic caracter simbolic, în contextul în care atunci se vor împlini 20 de ani de la atentatele de pe 11 septembrie 2001, una dintre cele mai mari tragedii din istoria Americii.

Talibanii susțin că victoria este a lor. „Noi am câștigat războiul, America l-a pierdut”.

Decizia președintelui american Joe Biden de a amâna retragerea trupelor din Afganistan dincolo de 1 mai, dată care a fost anunțată anul trecut, a atras o reacție rapidă din partea liderilor talibani.

„Suntem pregătiți pentru orice. Suntem total pregătiți pentru pace, dar suntem complet pregătiți și pentru jihad”, a declarat Haji Hekmat, „primarul din umbră” al talibanilor din districtul Balkh. „Jihadul este un act de venerație. Venerația este ace ceva pe care oricât nu l-ai face, nu te poți sătura niciodată”, a adăugat el.

Hekmat este un veteran printre talibani, cărora li s-a alăturat în anii 1990, când aceștia conduceau țara.

„Talibanii nu au mai atacat forțele internaționale, în urma unui acord semnat anul trecut cu SUA, însă au continuat să se lupte cu guvernul afgan”, a mai spus Hekmat.

Talibanii nu se consideră o grupare rebelă, ci ca o organizație care se pregătește să ajungă la guvernare. Ei se referă la ei ca la „Emiratul Islamic al Afganistanului”, denumire pe care o foloseau când erau la putere, din 1996 până când au fost alungați, în urma atentatelor de la 11 septembrie 2001.

Autoritățile americane au anunțat marți, că președintele Joe Biden va retrage trupele militare americane din Afganistan până în luna septembrie.

„Vom începe o retragere ordonată a forţelor rămase înainte de 1 mai şi intenţionăm să retragem toate trupele americane din ţară înainte de împlinirea a 20 de ani de la 11 septembrie”, le-a declarat el jurnaliştilor, dând asigurări că această plecare va fi „coordonată” şi simultană cu a altor forţe din cadrul NATO

#Afganistan #Jihad #retragerea trupelor #SUA #talibani

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie, scrie bani.md.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.