Sfântul Vasile este sărbătorit de creștinii ortodocși de stil vechi pe 14 ianuarie. De regulă, în seara de ajun se merge cu uratul, iar în ziua sărbătorii – cu semănatul.
De regulă, gospodarilor li se dorește un an nou cu belșug, sănătate, casă plină de copii cuminți și bani în pungă, până la anul să le ajungă. Totodată, ca orice altă sărbătoare, sfântul Vasile este legat de zeci de superstiții.
Deși unii gospodari taie porcul în ajun de Crăciun, alții obișnuiesc să o facă în ajun de sfântul Vasile. Nelipsite sunt încălecatul animalului sacrificat, pârlitul, gustatul șoricului și bucatele tradiționale gătite de gospodine și servite cu toată lumea care se adună în gospodărie, ceremonie care mai este numită și „pomana porcului”.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
În unele regiuni ale României, de sfântul Vasile se pun punți din rămurele de măr. De ele se leagă busuioc, o pară și o ață roșie, batistă, inel și mărgele. Compoziția se ascunde, iar dacă dimineața este acoperită de brumă, viitorul soț va fi bogat.
Se spune că primul musafir care îți calcă pragul de sfântul Vasile trebuie să fie un bărbat, iar dacă va fi bogat, nu vei avea lipsuri tot anul.
O altă superstiție este ca în ajun să fie presărate cu sare 12 coji de ceapă. Fiecăreia i se atribuie o lună, iar în dacă lasă apă, înseamnă că acea perioadă va fi ploioasă. Cojile care rămân uscate sunt semn de secetă.
De Sfântul Vasile varsă vin pe masă, sparge un pahar alb, răstoarnă cutia de chibrituri sau dă de pomană unui om sărac. Așa vei atrage norocul de partea ta pe parcursul întregului an.
Pentru belșug, după ce te speli pe față de Sfântul Vasile, trebuie să te ștergi cu un ștergar în care ai ascuns o monedă.
