Sfântul Vasile este sărbătorit de creștinii ortodocși de stil vechi pe 14 ianuarie. De regulă, în seara de ajun se merge cu uratul, iar în ziua sărbătorii – cu semănatul.

De regulă, gospodarilor li se dorește un an nou cu belșug, sănătate, casă plină de copii cuminți și bani în pungă, până la anul să le ajungă. Totodată, ca orice altă sărbătoare, sfântul Vasile este legat de zeci de superstiții.

Deși unii gospodari taie porcul în ajun de Crăciun, alții obișnuiesc să o facă în ajun de sfântul Vasile. Nelipsite sunt încălecatul animalului sacrificat, pârlitul, gustatul șoricului și bucatele tradiționale gătite de gospodine și servite cu toată lumea care se adună în gospodărie, ceremonie care mai este numită și „pomana porcului”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În unele regiuni ale României, de sfântul Vasile se pun punți din rămurele de măr. De ele se leagă busuioc, o pară și o ață roșie, batistă, inel și mărgele. Compoziția se ascunde, iar dacă dimineața este acoperită de brumă, viitorul soț va fi bogat.

Se spune că primul musafir care îți calcă pragul de sfântul Vasile trebuie să fie un bărbat, iar dacă va fi bogat, nu vei avea lipsuri tot anul.

O altă superstiție este ca în ajun să fie presărate cu sare 12 coji de ceapă. Fiecăreia i se atribuie o lună, iar în dacă lasă apă, înseamnă că acea perioadă va fi ploioasă. Cojile care rămân uscate sunt semn de secetă.

De Sfântul Vasile varsă vin pe masă, sparge un pahar alb, răstoarnă cutia de chibrituri sau dă de pomană unui om sărac. Așa vei atrage norocul de partea ta pe parcursul întregului an.

Pentru belșug, după ce te speli pe față de Sfântul Vasile, trebuie să te ștergi cu un ștergar în care ai ascuns o monedă.

#Sfântul Vasile #Sorcova #superstiții #tradiții #urat

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.