Fumatul este unul dintre principalii factori de risc care duc la apariția bolilor cardiovasculare, iar potrivit unui studiu realizat de Organizația Mondială a Sănătății, cancerele respiratorii, orale și esofagiene sunt de patru ori mai frecvente la fumători. În pofida măsurilor recomandate la nivel global de către OMS, care sunt aplicate și în țara noastră, numărul fumătorilor continuă să crească în Moldova și, potrivit estimărilor OMS, ar putea ajunge în 2025 la 28,5% din populație, față de 27% în 2015, scrie timpul.md.

Specialiștii consideră că măsurile Convenției Cadru a OMS pentru Controlul Tutunului, printre care monitorizarea politicilor de prevenire și consum a produselor din tutun, oferirea asistenței privind renunțarea la consumul de tutun sau aplicarea interdicțiilor cu privire la publicitatea, promovarea și sponsorizarea produselor de tutun, dar și majorarea accizelor la aceste produse, nu sunt suficiente în lupta cu acest viciu.

Experții în domeniu le sugerează autorităților să îmbunătățească controlul asupra legilor implementate . Potrivit lor, din cauza controlului slab al legii, adolescenții și tinerii au acces la țigări electronice. Dar și mai important, în opinia lor, este adoptarea unor măsuri care i-ar ajuta pe oameni să renunțe la fumat. Printre cele mai eficiente metode sunt, potrivit experților, ședințele de terapie și tratament care includ pastile „antitabac”, plasturi sau gume cu nicotină.

„Pentru a renunța la consumul de tutun, este necesar să se consolideze oferta de terapie de substituție a nicotinei. În Moldova însă, aceste terapii nu sunt acoperite de stat, iar din cauza costului ridicat, mulți fumători nu au posibilitatea să urmeze tratamentul pe cont propriu”, afirmă Constantin Buceațchi, neurolog, director al Clinicii de Neurologie și Neuroreabilitare NeuroKos.

Eficacitatea terapiei de substituție a nicotinei crește de 1,5 ori atunci când se utilizează atât guma, cât și plasturele, însă în acest caz tratamentul devine mai costisitor. În plus, fumătorul are nevoie de terapie comportamentală cu un psiholog, iar prețul pentru o singură ședință este de aproximativ 300 de lei. Astfel, pentru a renunța la țigări, un fumător ar trebui să cheltuiască lunar în jur de 9900 de lei, sumă de care mulți dintre ei nu dispun.

Unele țări aplică mai multe instrumente moderne pentru a-i ajuta pe oameni să renunțe la fumat, inclusiv finanțarea terapiilor de alternativă. De exemplu, în Marea Britanie și în SUA fumătorii beneficiază gratuit de terapia de substituție nicotinică, toate costurile fiind acoperite de stat. Aceasta include Green Line, terapie comportamentală, terapie de înlocuire a nicotinei, Varenicline și Bupropion. Dacă aceste metode nu funcționează, atunci fumătorului i se recomandă să treacă la dispozitive electronice de livrare a nicotinei, al căror cost, de asemenea, este acoperit de stat.

„De exemplu, sistemul de încălzire a tutunului este inclus în algoritmii Asociației Americane a Inimii ca o recomandare pentru reducerea riscurilor fumătorilor care nu pot renunța complet la fumat. Aceștia sunt sfătuiți să treacă la dispozitivele de încălzire a tutunului ca produs modificat cu un nivel de risc scăzut. Această trecere contribuie la îmbunătățirea lumenului arterial fără a avea vreun efect negativ asupra funcției trombocitelor. De asemenea, ea reduce semnificativ stresul inflamator și oxidativ exercitat asupra endoteliului vascular. Produsele fără fum nu sunt lipsite de riscuri, dar ajută în lupta împotriva renunțării la fumat”, a mai precizat Constantin Buceațchi, neurolog, director al Clinicii de Neurologie și Neuroreabilitare NeuroKos.

În Turcia și România, terapia de substituție a nicotinei, la fel, este gratuită. Iar în Canada, costul acestor servicii este achitat de stat pe parcursul primelor 12 săptămâni de terapie.

Pentru a evita efectele negative ale fumatului, specialiștii recomandă renunțarea completă la acest viciu, însă pentru a reuși în această luptă statul ar trebui să ofere asistență suplimentară fumătorilor, spun experții, astfel încât aceștia să poată avea acces la metodele alternative eficiente.

#Organizația Mondială a Sănătății #terapia fumatului

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.