Evenimentul major din aceste zile este Summit-ul G7 (Group of 7), întâlnirea anuală la care participă liderii celor mai bogate țări ale lumii. În acest an liderii s-au întrunit în Marea Britanie, Cornwall, pentru perioada 11-13 iunie, informează Realitatea.md.

Asemenea întruniri au loc în fiecare an, unde se discută cele mai importante problem socio-economice din lume. La Summit participă liderii următoarelor țări: Canada, Franța, Germania, Japonia, Italia, Statele Unite ale Americii și Marea Britanie, care vor veni cu soluții pentru actualele probleme mondiale. Anterior, din acest grup făcea parte și Federația Rusă (G8), dar ea a fost exclusă după anexarea Crimeei și conflictul provocat în Ucraina.

În fiecare an, una din cele șapte țări găzduiește întâlnirea, iar în acest an e rândul Marii Britanii. Președintele gazdă este premierul Boris Johnson, care a anunțat că va discuta subiectul recuperării post-pandemice a lumii. „Premierul Boris Johnson va profita de faptul că deține președinția G7 pentru a obține unirea eforturilor democrațiilor pentru a ajuta lumea să lupte și apoi să se reconstruiască după pandemia de coronavirus pentru a crea un viitor mai verde și mai prosper”, se arată pe site-ul oficial al Summitului din acest an.

„În același timp, unele voci spun că după ușile închise marii lideri ar pune la cale tot felul de planuri conspiraționale, în favoarea lor. De aceea, aceste summituri deseori sunt însoțite de proteste.

Astfel de acțiuni demonstrative au atins apogeul la cel de-al 27-lea summit G8 de la Genova, Italia, în iulie 2001, când ciocnirile violente dintre polițiști și manifestanți au dus la moartea activistului Carlo Giuliani, în vârstă de 23 de ani. El a fost împușcat mortal. Peste 400 de persoane au fost rănite atunci și tot atâtea au fost arestate.

Concidență sau nu, unul dintre cei mai controversați lideri care s-au așezat vreodată la masa summitului G7, Donald Trump, nu a găzduit niciodată această întâlnire. Rândul SUA venise în 2020, dar din cauza pandemiei, summitul a fost anulat. Trump trebuia să găzduiască G7 la Camp David, dar ceilalți lideri nu au considerat că este corect să călătorească și nu au vrut să organizeze întâlnirea.

E posibil ca pandemia să nu fi fost chiar singurul motiv”, scrie playtech.ro.

Sursa menționează că la ediția din acest an, a 47-a, vor ajunge, pentru prima dată, și politicieni noi intrați în peisajul politic. De exemplu: premierul japonez, Yoshihide Suga, președintele SUA Joe Biden, dar și premierul italian Mario Draghi. Liderii UE participă la acest Summit, deși Uniunea n-are calitate oficială de membru.

Vor fi prezenți acolo, din partea Bruxellesului, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Charles Michel. Va fi, de asemenea, probabil ultimul summit la care va participa cancelarul german Angela Merkel, care a spus că nu va mai candida în luna septembrie pentru un nou mandat.

Pe lângă membrii G7, prim-ministrul Boris Johnson a invitat lideri din India, Coreea de Sud, Australia și Africa de Sud.

De asemenea, vor participa președintele sud-coreean Moon Jae-in, prim-ministrul indian Narendra Modi și președintele sud-african Cyril Ramaphosa. Se crede că premierul australian Scott Morrison ar putea discuta despre Facebook și despre reglementarea conținutului digital, așa cum a făcut în cadrul reuniunii din 2019 și a summitului G20.

O atenție sporită va fi acordată președintelui American, Joe Biden, care va trebui să restabilească legăturile cu UE după guvernarea Trump și reașezarea relațiilor cu Rusia.

Menționăm, că Grupul a fost înființat în 1975 ca G6 (Canada a fost invitată să se alăture în 1976) ca reacție la evenimentele geopolitice și economice din acele vremuri. G7 a fost înființat după o adunare informală a miniștrilor de finanțe din Marea Britanie, SUA, Franța, Japonia și Germania de Vest formată în contextul crizei petrolului din 1973.

#Summitul G7

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.