Curs valutar
  • EUR
    21.2832
    0%
  • USD
    17.9234
    0%
  • RUB
    0.2450
    0%
  • RON
    4.3242
    0%
  • UAH
    0.6668
    0%

Totul despre summitul G7: Cei mai puternici lideri vor să pună lumea la cale

12 Iun. 2021, 07:00
 // Categoria: În Lume // Autor:  Cristina Vlah
12 Iun. 2021, 07:00 // În Lume //  Cristina Vlah

Evenimentul major din aceste zile este Summit-ul G7 (Group of 7), întâlnirea anuală la care participă liderii celor mai bogate țări ale lumii. În acest an liderii s-au întrunit în Marea Britanie, Cornwall, pentru perioada 11-13 iunie, informează Realitatea.md.

Asemenea întruniri au loc în fiecare an, unde se discută cele mai importante problem socio-economice din lume. La Summit participă liderii următoarelor țări: Canada, Franța, Germania, Japonia, Italia, Statele Unite ale Americii și Marea Britanie, care vor veni cu soluții pentru actualele probleme mondiale. Anterior, din acest grup făcea parte și Federația Rusă (G8), dar ea a fost exclusă după anexarea Crimeei și conflictul provocat în Ucraina.

În fiecare an, una din cele șapte țări găzduiește întâlnirea, iar în acest an e rândul Marii Britanii. Președintele gazdă este premierul Boris Johnson, care a anunțat că va discuta subiectul recuperării post-pandemice a lumii. „Premierul Boris Johnson va profita de faptul că deține președinția G7 pentru a obține unirea eforturilor democrațiilor  pentru a ajuta lumea să lupte și apoi să se reconstruiască după pandemia de coronavirus pentru a crea un viitor mai verde și mai prosper”, se arată pe site-ul oficial al Summitului din acest an.

„În același timp, unele voci spun că după ușile închise marii lideri ar pune la cale tot felul de planuri conspiraționale, în favoarea lor. De aceea, aceste summituri deseori sunt însoțite de proteste.

Astfel de acțiuni demonstrative au atins apogeul la cel de-al 27-lea summit G8 de la Genova, Italia, în iulie 2001, când ciocnirile violente dintre polițiști și manifestanți au dus la moartea activistului Carlo Giuliani, în vârstă de 23 de ani. El a fost împușcat mortal. Peste 400 de persoane au fost rănite atunci și tot atâtea au fost arestate.

Concidență sau nu, unul dintre cei mai controversați lideri care s-au așezat vreodată la masa summitului G7, Donald Trump, nu a găzduit niciodată această întâlnire. Rândul SUA venise în 2020, dar din cauza pandemiei, summitul a fost anulat. Trump trebuia să găzduiască G7 la Camp David, dar ceilalți lideri nu au considerat că este corect să călătorească și nu au vrut să organizeze întâlnirea.

E posibil ca pandemia să nu fi fost chiar singurul motiv”, scrie playtech.ro.

Sursa menționează că la ediția din acest an, a 47-a, vor ajunge, pentru prima dată, și politicieni noi intrați în peisajul politic. De exemplu: premierul japonez, Yoshihide Suga, președintele SUA Joe Biden, dar și premierul italian Mario Draghi. Liderii UE participă la acest Summit, deși Uniunea n-are calitate oficială de membru.

Vor fi prezenți acolo, din partea Bruxellesului, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Charles Michel. Va fi, de asemenea, probabil ultimul summit la care va participa cancelarul german Angela Merkel, care a spus că nu va mai candida în luna septembrie pentru un nou mandat.

Pe lângă membrii G7, prim-ministrul Boris Johnson a invitat lideri din India, Coreea de Sud, Australia și Africa de Sud.

De asemenea, vor participa președintele sud-coreean Moon Jae-in, prim-ministrul indian Narendra Modi și președintele sud-african Cyril Ramaphosa. Se crede că premierul australian Scott Morrison ar putea discuta despre Facebook și despre reglementarea conținutului digital, așa cum a făcut în cadrul reuniunii din 2019 și a summitului G20.

O atenție sporită va fi acordată președintelui American, Joe Biden, care va trebui să restabilească legăturile cu UE după guvernarea Trump și reașezarea relațiilor cu Rusia.

Menționăm, că Grupul a fost înființat în 1975 ca G6 (Canada a fost invitată să se alăture în 1976) ca reacție la evenimentele geopolitice și economice din acele vremuri. G7 a fost înființat după o adunare informală a miniștrilor de finanțe din Marea Britanie, SUA, Franța, Japonia și Germania de Vest formată în contextul crizei petrolului din 1973.

Realitatea Live

31 Iul. 2021, 10:46
 // Categoria: În Lume // Autor:  Mădălina Sorokovsky
31 Iul. 2021, 10:46 // În Lume //  Mădălina Sorokovsky

Pentru practici prin care se doreşte schimbarea orientării sexuale a unei persoane sau a identităţii de gen cunoscută drept terapie de conversie LGBT, Noua Zeelandă a introdus lege controversată potrivit căreia se acordă o pedeapsă cu până la 5 ani de închisoare, transmite Reuters.

Potrivit ministrului Justiţiei, Kris Faafoi, măsurile propuse urmăresc oprirea acestor practici care „au efecte negative” și „nu funcționează”.

„Practicile de conversie nu îşi au locul în Noua Zeelandă modernă. Sunt bazate pe convingerea falsă că orientarea sexuală a oricărei persoane, identitatea de gen sau exprimarea genului este greşită şi are nevoie să fie reparată”, menționează Kris Faafoi.

El a adăugat că medicii specialiști, liderii religioși și activiștii pentru drepturile omului sunt, de asemenea, împotriva acestor practici „dăunătoare şi cu potenţial de a perpetua prejudecăţile, discriminarea şi abuzul faţă de membrii comunităţii curcubeu”.

Terapie de conversie LGBT se pedepsește acum cu până la 5 ani de închisoare

Potrivit noii legislaţii, oricine realizează astfel de practici asupra unei persoane cu vârstă mai mică de 18 ani sau asupra uneia care nu are capacitate de decizie poate primi o pedeapsă cu până la 3 ani de închisoare.

Practicile de conversie care cauzează leziuni grave pot fi pedepsite cu până la 5 ani de închisoare.

Astfel de legi au fost adoptate anterior şi în Canada, Marea Britanie şi Australia. SUA nu au interzis prin lege terapia de conversie, dar unele state, inclusiv California, Colorado, New York, Washington şi Utah, interzic practica într-o anumită măsură.

Cu obiectivul de a schimba orientarea sexuală a unei persoane sau identitatea de gen, terapia de conversie poate include discuţii, hipnoză, şocuri electrice şi post. În cazuri extreme, a fost raportat că poate fi vorba despre exorcism şi „viol corectiv”, în cazul lesbienelor.

Oprirea terapiei de conversie a fost una dintre promisiunile făcute de prim-ministrul neozeelandez Jacinda Ardern în campania pentru al doilea mandat obţinut anul trecut.

 
Expoziție în aer liber “Muzeul Prado iese în stradă”
Expoziție în aer liber “Muzeul Prado iese în stradă”
Șoferii (nu) respectă și (nu) acordă prioritate transportului public, în Capitală
Șoferii (nu) respectă și (nu) acordă prioritate transportului public, în Capitală
Expoziție dedicată istoriei ghetoului din Chișinău
Expoziție dedicată istoriei ghetoului din Chișinău
Emilia Plugaru publică volumul de poezii “Cer de sineală”
Emilia Plugaru publică volumul de poezii “Cer de sineală”
Circulația rutieră pe strada Ion Creangă a fost parțial reluată
Circulația rutieră pe strada Ion Creangă a fost parțial reluată
Lucrările de amenajare a scuarului în memoria victimelor catastrofei de la Cernobîl, finalizate
Lucrările de amenajare a scuarului în memoria victimelor catastrofei de la Cernobîl, finalizate